Asta zi este zi de sarbatoare nationala in Arabia Saudită.
Teritoriul Arabiei Saudite a fost slab populat de triburi de origine arabă, datorită climei excesiv de aride. Primele aşezări urbane datează din secolul al XII-lea î.H., ele fiind situate în provincia Hejaz, la Marea Roşie, în zona numită de romani "Arabia Felix". În interiorul ţării nu s-au aventurat decât triburile de păstori nomazi (beduini).
În secolul VI, oraşele Mecca şi Medina au devenit importante centre de tranzit pe rutele comerciale care legau Imperiul Bizantin de India şi China şi au cunoscut o perioadă de înflorire.
La începutul secolului al VII-lea, un negustor din Mecca, viitorul profet Mohamed, a pus bazele religiei islamice, inspirată din creştinism şi iudaism, care a fost împărtăşită de triburile arabe din zonă. Islamul a devenit religia oficială a Califatului arab creat prin cucerirea Orientului Mijlociu şi nordului Africii de urmaşii lui Mohamed.
Stabilirea capitalei Califatului arab la Damasc, iar mai târziu la Bagdad, a făcut să decadă rolul oraşelor din Hejaz, Mecca rămânând doar capitală spirituală a Califatului şi loc de pelerinaj pentru musulmani.
În secolul al XVI-lea, Peninsula Arabă a fost supusă Imperiului Otoman care şi-a menţinut dominaţia asupra zonei până la sfârşitul primului război mondial.
Teritoriul Arabiei Saudite a fost slab populat de triburi de origine arabă, datorită climei excesiv de aride. Primele aşezări urbane datează din secolul al XII-lea î.H., ele fiind situate în provincia Hejaz, la Marea Roşie, în zona numită de romani "Arabia Felix". În interiorul ţării nu s-au aventurat decât triburile de păstori nomazi (beduini).
În secolul VI, oraşele Mecca şi Medina au devenit importante centre de tranzit pe rutele comerciale care legau Imperiul Bizantin de India şi China şi au cunoscut o perioadă de înflorire.
La începutul secolului al VII-lea, un negustor din Mecca, viitorul profet Mohamed, a pus bazele religiei islamice, inspirată din creştinism şi iudaism, care a fost împărtăşită de triburile arabe din zonă. Islamul a devenit religia oficială a Califatului arab creat prin cucerirea Orientului Mijlociu şi nordului Africii de urmaşii lui Mohamed.
Stabilirea capitalei Califatului arab la Damasc, iar mai târziu la Bagdad, a făcut să decadă rolul oraşelor din Hejaz, Mecca rămânând doar capitală spirituală a Califatului şi loc de pelerinaj pentru musulmani.
În secolul al XVI-lea, Peninsula Arabă a fost supusă Imperiului Otoman care şi-a menţinut dominaţia asupra zonei până la sfârşitul primului război mondial.
În secolul al XVIII-lea, în rândurile triburilor din centrul Peninsulei Arabe s-a răspândit o mişcare religioasă puritană care chema la respectarea valorilor autentice ale Islamului şi la restabilirea Califatului arab. Mişcarea a fost numită wahabism, după numele întemeietorului său, Abdel Wahab. Însufleţite de această doctrină, triburile arabe din provincia centrală Nejd, sub conducerea familiei Al-Saud, au reuşit să cucerească, în intervalul 1800-1818, Peninsula Arabă, sudul Irakului, Palestina şi o mare parte a Siriei. Ele au fost înfrânte, în cele din urmă, de armata egipteană condusă de viitorul khediv (vicerege) Ibrahim care a restaurat dominaţia Porţii Otomane asupra întregii Peninsule Arabe.
În anul 1901, Abdulaziz, un descendent al familiei Al-Saud (refugiată în Kuweit), a reuşit să reocupe Riadul şi să se proclame conducător al Nejdului. Ulterior, el a ocupat şi provincia răsăriteană Al-Hasa, a obţinut recunoaşterea Înaltei Porţi, iar în 1915 a semnat un acord care l-a pus sub protectorat britanic.
În timpul primului război mondial, Abdulaziz a preferat neutralitatea, în vreme ce Hussein, şeriful oraşului Mecca şi conducător al Hejazului, descendent al ramurii Haşemite a familiei profetului, a luptat împotriva turcilor, alături de englezi. Prin Acordul Sykes-Picot, teritoriile arabe aflate până în 1918 sub dominaţie otomană au intrat sub influenţa Franţei şi Angliei. Graniţele Arabiei Saudite cu Yemenul au fost trasate în 1934, după un scurt război cu această ţară. (sursa: http://www.mae.ro)
Ingrediente:
În anul 1901, Abdulaziz, un descendent al familiei Al-Saud (refugiată în Kuweit), a reuşit să reocupe Riadul şi să se proclame conducător al Nejdului. Ulterior, el a ocupat şi provincia răsăriteană Al-Hasa, a obţinut recunoaşterea Înaltei Porţi, iar în 1915 a semnat un acord care l-a pus sub protectorat britanic.
În timpul primului război mondial, Abdulaziz a preferat neutralitatea, în vreme ce Hussein, şeriful oraşului Mecca şi conducător al Hejazului, descendent al ramurii Haşemite a familiei profetului, a luptat împotriva turcilor, alături de englezi. Prin Acordul Sykes-Picot, teritoriile arabe aflate până în 1918 sub dominaţie otomană au intrat sub influenţa Franţei şi Angliei. Graniţele Arabiei Saudite cu Yemenul au fost trasate în 1934, după un scurt război cu această ţară. (sursa: http://www.mae.ro)
Iata cu aceasta ocazie o reteta foarte populara in acest regat, o briosa cu curmale .
Ce placere am avut s-o fac mai ales ca de 6 luni de cand sunt la regim low carb (putini carbohidrati) n-am mai facut paine, briose, si prajituri cu faina.
Ingrediente:
250 gr de faina
50 gr de unt moale
80-100 ml de apa calduta
1 lingura de zahar ( sau indulcitor natural)
1 lingura buna de drojdie uscata
1 lingura de apa de flori de portocali
1 ou
1 galbenus de ou + 1 lingura de lapte
Pasta de curmale:
60 gr de curmale Mejhoul
50 gr de miez de nuca
1 varf de scortisoara
Incepeti sa amestecati cu mana sau la robot, adaugati oul, sarea, si untul topit.
Incorporati apa calduta treptat si framantati 10-15 minute pana obtineti un aluat elastic destul de moale.
Framantati aluatul si impartiti-l in bile de marimea unei mandarine.
Umpleti fiecare bila cu pasta de curmale.
Ungeti cu unt o tava si puneti bilele de aluat umplute (incepeti din centrul tavei ) .
Lasati sa creasca 1 h.
Incalziti cuptorul la 180°C.
Ungeti bilele cu galbenusul batut si amestecat cu lapte. Presarati seminte de mac si susan.
Coaceti timp de 20 - 25 minute.
Cand o scoateti fierbinte ungeti-o cu miere (sau indulcitor) diluata intr-o lingura de apa fiarta .
Serviti-o calduta cu o buna cafea araba. Puteti face mai multa pasta de curmale cu nuci si realiza bomboane cu ea - vezi aici.
50 gr de unt moale
80-100 ml de apa calduta
1 lingura de zahar ( sau indulcitor natural)1 lingura buna de drojdie uscata
1 lingura de apa de flori de portocali
1 ou
1 galbenus de ou + 1 lingura de lapte
seminte de susan si de mac
1 lingura de miere (indulcitor natural)
1 lingura de miere (indulcitor natural)
Pasta de curmale:
50 gr de miez de nuca
1 varf de scortisoara
In bolul robotului sau intr-un castron puneti faina si faceti o adancitura in faina.
Puneti in adancitura drojdia uscata, varsati un pic de apa calda si lasati sa actioneze 5 minute.
Incepeti sa amestecati cu mana sau la robot, adaugati oul, sarea, si untul topit.Incorporati apa calduta treptat si framantati 10-15 minute pana obtineti un aluat elastic destul de moale.
Acoperiti si lasati la dospit 90 de minute (o ora si jumatate).
Pueti incepe sa faceti briosa, eu l-am pus intr-o punga de congelat si l- am pus in tava la frigider o noapte.
Pueti incepe sa faceti briosa, eu l-am pus intr-o punga de congelat si l- am pus in tava la frigider o noapte.
A 2-a zi scoateti aluatul.
Pregatiti umplutura:
Mixati curmalele curatate de samburi cu nucile si scortisoara pana obtineti o pasta.
Pregatiti umplutura:
Mixati curmalele curatate de samburi cu nucile si scortisoara pana obtineti o pasta.
Framantati aluatul si impartiti-l in bile de marimea unei mandarine.
Umpleti fiecare bila cu pasta de curmale.
Ungeti cu unt o tava si puneti bilele de aluat umplute (incepeti din centrul tavei ) .
Lasati sa creasca 1 h.
Ungeti bilele cu galbenusul batut si amestecat cu lapte. Presarati seminte de mac si susan.
Coaceti timp de 20 - 25 minute.
Cand o scoateti fierbinte ungeti-o cu miere (sau indulcitor) diluata intr-o lingura de apa fiarta .
Serviti-o calduta cu o buna cafea araba. Puteti face mai multa pasta de curmale cu nuci si realiza bomboane cu ea - vezi aici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu