Orez cu lapte, stafide și rom

Desertul copilariei ?
Pentru mine da si ce bun este cand este facut de casa.
Poate fi  amestecat cu oua batute, acoperit cu caramel , aromat cu vanilie , scorțișoară sau cu stafide.

Va propun o reteta onctuoasa, aromata cu ROM si vanilie de Madagascar. 

Ingrediente ( pentru 8 portii):

3 linguri de rom , 

60 g stafide 

200 g orez 

1 litru de lapte

100 g de zahăr pudră 

1/2 pastaie de vanilie 

Mod de preparare: 

Se marinează stafidele cu romul cel puțin 1 oră.

Se taie pastaia de vanilie in jumatate pe lungime cu un cuțit și se scot semintele cu ajutotul unui cutit.

Se toarna laptele intr-o cratita, se adauga zaharul, semintele de vanilie si pastaia tăiată.

Se aduce la fierbere , apoi se adaugă orezul.

Se fierbe la foc mic amestecand mereu in jur de 40 de minute. Se scoate pastaia.

Se adauga stafidele, se amestecă bine și se fierbe inca 5 minute. 

Se toarnă în ramekins. 

Se serveste rece ( puneti câteva ore în frigider ) sau caldut .

Pofta Buna !!!!

imprimez print

Tort cu capsuni Fraisier

Este o reteta clasica a bucatariei franceze compusa din  pandispan, capsuni si crema de vanilie cu unt.

Se poate decora cu martipan.

Ingrediente:
500 gr de capsuni

Pentru biscuit:
4 oua
1 varf de cutit de sare
6 linguri de zahar
5 linguri de ulei
6 linguri de faina
1 lingura de praf de copt

Pentru crema pâtissière:
600 ml de lapte
3 galbenusuri de ou
vanilie pudra
4 linguri de amidon de porumb-maïzena
100 gr de zahar
50 gr de unt
4 foi de gelatina

Pentru frisca:

25 cl smantana lichida
2 linguri de zahar
1 plic de zahar vanilat
1 plic de chantifix

Sirop:
200 ml de apa
40 g de zahar
1 plic de zahar vanilat

Puneti la fiert apa cu zaharurile. Aduceti la fierbere si lasati zaharul sa se dizolve.
Luati de pe foc, rezervati si lasati sa se raceasca.

6 retete cu Mazare

Mazarea este originara din Asia centrala si Europa si a fost consumata de catre oameni timp de mii de ani. Este mentionata in Biblie si a fost pretuita de civilizatiile egipteana, greaca si romana. Abia in secolul al XVI-lea tehnicile de cultivare au obtinut mai multe varietati de mazare, iar oamenii au inceput sa o consume in stare proaspata, nu doar uscata. Chinezii au fost primii care au consumat atat pastaile, cat si boabele de mazare.
Mazarea verde este un adevarat depozit de nutrienti, continand 8 vitamine, 7 minerale, fibre si proteine.
Iata cateva din beneficiile acesteia asupra organismului:

- intareste oasele
- este o buna sursa de acid folic si vitamina B6.
- energizarea organismului- o buna sursa de vitamina C
- o parte din nutrientii din mazare, inclusiv vitamina C, sunt elementari in protejarea organismului impotriva cancerului. 

Alte beneficii ale mazarii:
- Prin continutul scazut de calorii, sunt o alegere buna pentru persoanele care incearca sa slabeasca.
- Fibrele din componenta mazarii o recomanda persoanelor care sufera de constipatie.
- Luteina din mazare protejeaza impotriva degenerarii maculare si a cataractei ce se instaleaza odata cu inaintarea in varsta.
- Mazarea verde incetineste procesul aparitiei glucozei in sange
(sursa : http://www.reteteculinare.ro)

In retele mele imi place sa folosesc  mazare verde "proaspata"- curatata si pusa apoi la congelator.

6 retete cu mazare:

Filet mignon de porc au vinaigre balsamique 

Pastel de Pollo -Gratin de pui argentinien

Samosa cu carne de vită

Mancarica de mazare verde

Orez Cantonez- Chinezesc

Salata de boeuf - Salata ruseasca Olivier


                                                             

Conuri crocante cu crema de foie gras

Cu aceasta reteta de aperitiv veti epata musafirii.

Cornetul este crocant iar crema moale si spumoasa.....O încântare . 

Daca nu aveti foie gras puteti folosi pateu de ficat - de preferat de casa , vezi reteta mea aici.

Pentru ca conurile sa ramana crocante va sfatuiesc sa pregatiti totul inainte si sa le umpleti repede inainte de a servi .

Pentru 10 conuri:
5 foi de brick
20 gr de unt topit
150 gr de foie gras semipreparat (pateu) la temperatura camerei
3 linguri de smantana lichida
1 lingurita maioneza (facultativ)
sare, piper, paprika

Foi de brick tunisiene

Astazi 25 iulie este ziua Republicii in Tunisia. Independenţa ţării a fost recâştigată in anul 1956 !
Noua conducere în frunte cu Habib Bourguiba (fostul prim ministru)- a adus schimbări importante în viata politică şi socială a ţării. Bourguiba a văzut în fortele islamice puteri de reţinere.
A slăbit puterea asupra societăţii a conducătorilor religioşi, le-a îndepărtat din învăţământ şi justiţie. A lichidat tribunalul Saria. A confiscat averea persoanelor care deţineau bisericile si instituţiile religioase.
Tunisia, fără să prevadă egalitatea între sexe, este din 1956 ţara arabă care acordă cele mai multe drepturi femeilor.

În anul 1987 ministrul de interne Zine el–Abidineben Ali, a declarat că Bourguiba nu mai este capabil mental să–şi continuie activitatea şi l-a pensionat într-un palat din afara oraşului Monastir.

Ben Ali a reuşit să liniştească opoziţia islamică, cu un pelerinaj în Mekka şi prin declararea că sărbătorirea Ramadanului va fi obligatorie. Puterea lui câştigată foarte rapid a fost obiectata şi de propriul partid. La alegerile din 1994 partidul opoziţional nu s-a prezentat şi a câştigat numai 1% fata de cei 97,7% câştigaţi de Ben Ali. 

În zilele de azi politica nu este o temă de conversaţie populară (adică nu este recomandata) în Tunisia. Mulţi Tunisieni îşi exprimă admiraţia faţă de conducerea lui Ben Ali. În timpul conducerii lui, politica externă a Tunisiei a devenit o politică cu orientare vestică, iar stabilitatea ţării este cunoscută ca o ţară sigură în acest teritoriu.
( sursa : http://www.tunisia-online.ro/)

Va prezint cu aceasta ocazie o reteta de brick. De obicei, sunt cu carne sau cu ton.

Va propun o alternativă vegetariana cu cartofi și praz.
Dacă va ramane un pic de piure de cartofi, faceti aceasta reteta. Este rapid si delicios.

Ingrediente pentru 5 foi de brick

5 foi de brick 

3 cartofi  

1 praz 

1 ou pentru fiecare brick

100g cascaval sau brânză rasă 

patrunjel tocat 

boia de ardei,

coriandru pudra

sare și piper 

harissa (opțional) 

ulei de măsline

Tocanita belgiana cu carne de vita si bere - Carbonade

Astazi est ziua nationala a Belgiei.
Belgia este cunoscută la nivel internațional pentru specialitățile ei gastronomice. Numeroase restaurante belgiene pot fi găsite în ghiduri gastronomice importante, ca de exemplu Ghidul Michelin. Gofrele, cartofii prăjiți și midiile sunt printre cele mai cunoscute specialități belgiene, dar există numeroase specialități locale. Belgia este renumită pentru ciocolata produsă aici, numeroase mărci locale devenind foarte cunoscute pe plan internațional.



Belgia este cunoscută de asemenea pentru cele peste 500 specialități de bere. Berea belgiană conține una dintre cele mai mari varietăți de beri de calitate din lume, de la bere blondă și brună până la celebrele beri trapiste și lambic.


Originile berii belgiene se găsesc în evul mediu când mănăstirile o produceau pentru consumul propriu și mai târziu ca un mijloc de a-și rotunji veniturile.
Cu toate că actualmente producția de bere este dominată de corporațiile internaționale Inbev și Alken Maes, continuă să existe aproximativ 125 berării independente în întreaga țară.

Stoofvlees sau Carbonade este o tocanita traditionala belgiana, din zona flamanda care este facuta cu carne de vita si bere.
In Franta este de asemenea gatita in regiunea din nordul Frantei.

Ingrediente: pentru 6 persoane
1,2 kg de pulpa de vită taiata bucati
2 cepe normale sau 6-8 verzi
5 morcovi
thym, dafin
3 linguri de ulei
1 lingură de zahăr brun
70 cl de bere neagra sau blonda (dupa preferinta)
2 linguri de muștar iute
2 felii de turtă dulce
sare și piper

Mod de preparare:

Biscuți cu miere si susan

Va propun o reteta de biscuiti fondanti, decorati cu miere si susan.

Ingrediente: pentru 22 biscuiti dubli

125 gr de unt topit
90 gr de zahar pudra
1 ou si  1 galbenus de ou
50 gr de amidon de porumb -Maizena
1/2 plic de praf de copt
220 gr faina

Pentru decor:
1 lingurita cafea instant
1 lingura de lapte
1 galbenus de ou
miere de albune
susan





Mod de preparare:

Tarta-placinta tropeziana

Astazi 14 iulie este ziua nationala a Frantei.

Franta este tara mea de adoptie din 2001. Sunt frantuzoaica si romanca in acelasi timp :)

Ce sarbatorim pe 14 iulie?

Căderea Bastiliei, un eveniment major al Revoluției Franceze, s-a produs la Paris într-o zi de marți 14 iulie în anul 1789. Cu toate că fortăreața medievală cunoscută sub numele de Bastilia mai avea doar șapte deținuți, căderea ei în mâinile revoluționarilor parizieni a reprezentat în mod simbolic sfârșitul Vechiului Regim (Ancien régime, în franceză) și începutul Revoluției Franceze. Predarea închisorii, simbol al tiraniei monarhiei franceze, a zguduit atât Franța cât și restul Europei, ecourile sale ajungând până în îndepărtata Rusie.
Din 1880, 14 iulie este Ziua națională a Franței.

Bucătăria franceză a fost codificată în secolul al XX-lea de către Auguste Escoffier această culegere devenind un punct de referință în bucătăria modernă, ceea ce este cunoscut astăzi ca haute cuisine (în fr. grande cuisine), reprezentând azi nu numai un obicei alimentar, dar și un model cultural.

Va propun astazi o reteta foarte celebra in regiunea Provence din Franta.
A fost adusa de un cofetar polonez Alexandre Micka care in 1950 a decis să deschidă o brutărie în orasul Saint-Tropez. El a adus cu el o reteta de briosa poloneza si reteta de crema a bunicii sale.
A facut acesta tarta si a pus-o la vanzare in brutarie.
În 1955, Roger Vadim turna la Saint Tropez celebrul filml Et Dieu créa la femme ("Și Dumnezeu creă femeia").
Alexandre Micka a fost solicitat sa pregateasca masa pentru intreaga echipa. Printre alte retete el a facut si aceasta plăcintă care a fost foarte apreciata.
Brigitte Bardot chiar  i-a sugerat s-o numeasca "plăcintă de Saint-Tropez".
El a optat pentru numele de "TROPEZIANA" si a depus imediat licenta si brevetul acestei retete.

Ingrediente: 

Pentru aluat : 

2 linguri de drojdie uscata

250 g de făină

sare 1 vârf de cuțit 

10 cl de lapte cald 

1 ou 

40 g de zahăr 

2 lingurite apa de flori de portocal 

50 g unt moale 

1 gălbenuș de ou 

zahăr perla pentru decorat

Pentru crema: 

1 ou + 1 gălbenuș de ou
50 cl de lapte

30 g de unt 

1/2 pastaie de vanilie

50 g de zahăr 

25g amidon de porumb Maizena

10 cl smântână lichida

1 linguriță de apa de flori de portocal (opțional) 

Mod de preparare: 

Crochete cu ton si ricotta

Ce-mi place ricotta....

Am asociat-o cu ton, cartofi fierti si ceapa verde pentru a face niste crochete foarte delicioase.

O reteta un pic improvizata, dar foarte reusita si gustoasa.
O voi reface cu siguranta.

Ingrediente : 

500 g cartofi 

3 cepe verzi  tocate mărunt 

1/2 ardei gras roșu tăiat în cuburi mici 

1 conserva de ton natur (140 g scurs) 

40 g ricotta 

2 linguri de cascaval ras

2 linguri faina

1 lingura ulei

sare , piper , boia de ardei 

1-2 oua

faina, pesmet

6-8 linguri de ulei

Mod de preparare:

Biscuiti cu fistic si dulceata de caise

O reteta de biscuiti foarte la moda.
M-am inspirat de la o reteta gasita pe blogul Délices d'Orient..

Putem varia garnitura si decorul dupa dorinta: miere de albine, crema de ciocolata.....susan , nuca de cocos..

M-am amuzat si facut forme geometrice diverse.

Ingrediente: pentru 22 biscuiti dubli
125 gr de unt topit
90 gr de zahar pudra
1 ou si  1 galbenus de ou
50 gr de amidon de porumb -Maizena
1/2 plic de praf de copt
220 gr faina

Pentru decor:
1 lingurita cafea instant
1 lingura de lapte
1 galbenus de ou
gem de caise sau Nutella etc..
fistic prajit





Mod de preparare:

Couscous rapid cu pui si merguez

Astazi Algeria, sarbatoreste ziua independentei.Situată în nordul Africii și considerată o poartă între continentul african și Europa, țara are ca limite Marea Mediterană la nord, Tunisia și Libia la est, Niger, Mali și Mauritania la sud, Maroc la vest.

Ambasador al bucatariei nord-africane,aliment simplu si nutritiv,de origine berbera,cu nume exotic si muzical,cous-cous-ul ramane unul dintre cele mai atractive si misterioase feluri de mancare din lume.

Acest grau se preteaza la o varietate aproape infinita de feluri de mancare,de la cele mai simple pana la cele mai sofisticate,traditionale sau moderne.
Cous-cous-ul continua si acum,la peste 2000 de ani de la existenta lui,sa depaseasca frontierele gastronomice fara sa cunoasca limite,cu diferente si variatii de la o tara la alta:marocanii au reputatia cous-cous-ului subtil picant care cateodata combina ingrediente exotice ca porumbei , curmale sau ceapa caramelizata,tunisienii opteaza pentru cous-cous-ul pe baza de ardei iute,algerienii se mandresc cu autenticitataea cous-cous-ului lor nepretentios,robust,in timp ce australienii au introdus un meniu exotic cu carne de cangur.
Potrivit credintei nord-africane,cous-cous-ul ca si painea,contine o binecuvantare;acesta este motivul pentru care preparat cu miel sau pui,cu legume,peste,iepure,prepelita sau in Sahara cu carne de camila,nu exista eveniment important in care cous-cous-ul sa nu detina rolul principal.
Ceea ce pastele sunt pentru italieni sau orezul pentru chinezi,cous-cous-ul este pentru spatiul maghrebian.

Pentru arabi sau berberi,de la tara sau de la oras,fie ca traiesc in Tanger,Tunis sau Tindouf,cous-cous-ul reprezinta “fiul comun care leaga natiunile maghrebului” (surse: wikipedia, agerpres).

Ingrediente: pentru 6 persoane
1 pui de casa (1- 1,2kg)
6 carnati de oaie- merguez
ulei de masline
1 ceapa
2 rosii
2 linguri de mirodenii pentru couscous
5 morcovi
4 dovlecei
1 borcan de naut prefiert
sare, piper
couscous instant

Mod de praparare:

Paini hot dog de casa

Astazi sarbatorim in Statele Unite ziua Independentei.
În 4 iulie, pe tot cuprinsul celor 50 de state americane şi oriunde s-ar afla în lume, americanii sărbătoresc cu mare fast, prin focuri de artificii, parade, concursuri de mâncat hot-dog, jocuri de baseball şi reuniuni de familie cu barbeque, pop-corn, multă bere şi coca-cola.
Ziua Naţională a SUA marchează adoptarea Declaraţiei de independenţă, ratificată de Congres în 4 iulie 1776, prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente faţă de Regatul Unit al Marii Britanii.

În 2016, americanii au încă două motive de a sărbători, sunt 240 de ani de la Declaraţia de Independenţă şi 130 de ani de când Miss Liberty cu torţa libertăţii luminează lumea.

Miss Liberty, oferită americanilor de poporul francez la 4 iulie 1884, a fost inaugurată la 28 octombrie 1886, iar preşedintele de atunci, Grover Cleveland, a acceptat statuia în numele poporului american rostind cuvintele: ''Nu vom uita niciodata că libertatea şi-a făcut casa aici şi nu vom neglija altarul său''.
În 1924, Statuia Libertăţii a fost decretată monument naţional, iar în 1984, parte a Patrimoniului Umanităţii listat de UNESCO pentru declaraţia de libertate, pace, drepturi ale omului şi democraţie pe care o face această capodoperă a spiritului uman.

«Noi considerăm aceste adevăruri evidente, că toţi oamenii sunt egali, că ei sunt înzestrați de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, că printre acestea sunt Viaţa, Libertatea şi căutarea Fericirii. Că, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvorând puterile lor doar din consimţământul celor guvernaţi, Că atunci când orice Formă de Guvernare devine distructivă acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, şi să instituie nouă Guvernare, stabilindu-i fundaţia pe astfel de principii şi organizandu-i puterile în asemenea formă, încât să le pară lor cel mai probabil să producă Siguranţă şi Fericire» se afirmă în Declaraţia de independenţa a Statelor Unite ale Americii. (http://stiri.tvr.ro/)

Cu aceasta ocazie va propun o reteta de paine de hot-dog.
Cunoasteti istoria hot-dogului?

Chiar dacă cremvurstul este considerat unul dintre „cele mai bătrâne alimente“ procesate, fiind pomenit, încă din secolul al XIX-lea î.Hr., în „Odiseea“ lui Homer, referinţe clare legate de hot-dog apar tocmai în 1600.
Cunoscut atunci sub denumirea de „dachshund“ (câine şoricar), cârnatul tradiţional s-a transformat mai apoi în „frankfurter“. Se spune că Georg Lahner, un măcelar născut, în 1772, în oraşul Franconia de Coburg, a adus frankfurter-ul la Viena şi a adăugat carne de vită amestecului format până atunci doar din carne de porc, conform publicaţiei „AnOther“.
În jurul anului 1870, pe Coney Island, imigrantul german Charles Feltman a început să vândă cârnaţi în formă de rulouri. Alături de Feltman au existat şi alţi oameni care au contribuit la comercializarea celebrei gustări. Asftel, în 1880, un un german pe nume Feuchtwanger vindea pe străzile din St. Louis hotdogi pe băţ. Ideea a aparţinut soţiei sale care l-a sfătuit să apeleze la această metodă pentru ca gurmanzii să servească preparatul fără să-şi ardă mâinile.
Popularitatea termenului „hot dog“ este atribuită şi caricaturistului american Tad Dorgan, care a observat un vânzător ambulant care oferea cârnaţi fierbinţi la un meci. Pentru a-i atrage pe spectatori comerciantul striga, cât îl ţineau plămânii, „Ia-ţi cârnatul roşu şi fierbinte!“, frază pe care, mai apoi, Dorgan a preluat-o în multe dintre lucrările sale. Citeste mai mult: adev.ro/mqe1io

Ingrediente: pentru 16 paini
20 cl de lapte
12 cl de apa
1 ou
1,5 lingurita de sare
2 linguri de zahar
60 g de unt moale
650 g de faina
1 plic de drojdie uscata

1 galbenus de ou + 2 linguri de lapte
 seminte de mac, floarea soarelui

Mod de preparare: