Salată Tabbouleh cu perle de grâu

O salata de vara ideala, racoroasa, lejera si aromata.

Poate fi bogata in patrunjel, aici aveti o varianta cu legume si parfumata cu menta uscata.

Am adaugat cuburi de sunca in ea pentru a obtine o salata completa dar o puteti face si fara, este o garnitura ideala.

Am utilizat grau perlat marca @tipiak, dar o puteti face cous cous,  bilgur, quinoa, mei....... 

Ingrediente: pentru 5 portii

• 160 gr grau perlat sau cous cous
• 1 ceapa rosie
• 1 rosie
• 1 castravete
• 2 linguri de merisoare uscate sau de stafide
• 1 lingura de menta uscata 
• 1 ardei rosu lung
• 2 linguri otet de mere sau zeama de lamaie
• 3 linguri ulei de masline
• 150 gr de sunca
• seminte prajite de porumb  

Preparare:

Halva keto (cu indulcitor natural, low carb)

Amintiri din copilarie halvaua din seminte de floarea soarelui.

Halva este o specialitate de cofetărie, care este originară din India, Iran și Asia Centrală. 

Halvaua este cunoscută și în Orientul Mijlociu, Europa de Sud-Est, Centrală și Europa de Est.

Halvaua este de 2 tipuri:
- pe bază de făină: 

Acest tip de halva este ușor gelatinoasă și este făcută din făină de cereale, de obicei griș. 

Ingredientele principale sunt uleiul, făina, zahărul.
- pe bază de pasta de susan (pasta de floarea soarelui sau alte nuci)

Acest tip de halva este sfărâmicioasă, este făcuta din Tahini (pastă de susan) sau alte tipuri de unt de nucă, cum ar fi untul din semințe de floarea-soarelui. 

Ingredientele principale sunt untul de 'nucă' și zahărul.

Halvaua poate fi de asemenea, bazată pe numeroase alte ingrediente ca:  fasole, linte și legume cum ar fi morcovi, bostani, cartofi și dovleci.

Am facut o varianta fara zahar adevarat - reteta vazuta aici 

Ingrediente:

• 150 g samburi cruzi floarea soarelui
• 50 g de indulcitor natural 
• 6 picaturi de stevia cu aroma migdala amara
• 55 gr de apa
• esenta de vanilie

Mod de preparare:

Sarmale cu varza chinezeasca si morcovi violeti

Printre legumele de sezon in acest moment gasim varza chinezeasca si morcovii violeti.
Pentru cei care nu suporta bine varza alba va propun sa-ncercati varza chinezeasca, dietetica si mai usor de digerat. In plus frunzele sunt foarte subtiri si usor de manipulat .
Iata deci o varianta de sarmale facute cu aceste frunze care m-au inspirat.
Umplutura are o culoare inchisa datorata morcovilor violeti.

Varza chinezeasca, este una dintre cele mai vechi legume, cultivata in China de mii de ani, este o leguma care astazi se cultiva in toata lumea odata cu raspindirea bucatariei traditionale chinezesti, fiind apreciata pentru abundenta de proprietati atat in domeniul gastronomic cat si in medicina naturista. Unele soiuri seamana cu salata verde altele cu andivele.

Consumul de varza chinezeasca datorita multimii de nutrienti pe care ii contine :
-ajuta si imbunatateste digestia,
-imbunatateste activitatea rinichilor,
-reduce riscul de cancer,
-reduce aparitia bolilor cardiovasculare,
-tine sub control tensiunea arteriala,
-scade riscul de aparitie a diabetului datorita indexului glicemic scazut,
-este ideala in curele de slabire datorita apotului mic de calorii si a continutului redus de glucide si lipide,
-este recomandata persoanelor care nu consuma lactate, pentru ca este o sursa bogata de calciu,
previne datorita continutului de calciu osteoporoza.(sursa: http://www.biaplant.ro/)
Morcovii mov/violeti nu sunt o simplă noutate pe piață.
Culoarea lor unică reflectă componentele lor fito-chimice benefice pentru sănătate.
Soiul de morcovi mov nu conține doar vitamina A și beta-carotenul pe care le conțin și morcovii obișnuiți — fapt dovedit de mijlocul lor de culoare portocalie — dar sunt bogați și în antociani, compuși antioxidanți care dau afinelor culoarea distinctivă și beneficiile de super-legumă pentru sănătate. Studiile au arătat că acești pigmenți albaștri și violet pot îmbunătăți memoria, spori acuitatea vizuală, proteja împotriva atacurilor de inima, acționa ca anti-inflamatoare și chiar susține controlul greutății.

Ingrediente:
1 varza chinezeasca
500 g carne de vita tocata
100 g orez
1 ceapa
6 morcovi violeti
400 g sos tomate
2 linguri bulion contrat de rosii
verdeata tocata
sare, piper
cimbru uscat, 1 foaie de dafin
2 linguri ulei

Mod de preparare:

Ciorba cu chiftelute (Çorba - Turcia)

Günaydın.... Buna Ziua
Astăzi, Turcia îşi sărbătoreşte Ziua Naţională, care reprezintă Ziua proclamării Republicii .
Republica Turcia a fost întemeiată la 29 octombrie 1923 din rămăşiţele Imperiului Otoman.
Cu ocazia acestei zile va propun o reteta traditionala turca : Çorba.

Ciorba a ajuns pe masa românilor dintr-un capriciu istoric, fiind fiartă, mai întâi, în ceaunele şi cazanele trupelor de spahii ale Imperiului Otoman.
Turcii au pregătit, deci, pentru prima dată ceea ce noi numim acum ciorbă sau pe limba turcă: “çorba” (transliterat “chorba”).

Ingrediente:
1 1/2 litru de supa de vita (1 kub si jumatate diluat intr-un 1 l si jumatate de apa fiarta)
2 cartofi potriviti
2 linguri bulion concentrat de rosii
200 g de sos de rosii  (de casa daca aveti- reteta aici)
1 mana buna de de năut boabe (pus la-nmuiat o seara inainte)
1 ceapa
2 catei de usturoi mici
1 mana buna de mazare proaspata curatata
1/2 legatura de coriandru proaspat
cateva frunze de telina
boia de ardei dupa gust
cimbru uscat, 1 foaie de dafin
2 linguri ulei de masline

Pentru chiftelute :
1 felie de paine 
1 ceapa mica
350 g de carne tocata de vita sau miel
2 linguri de patrunjel tocat
1 ou
sare, piper

Mod de preparare : pentru 4-6 persoane

Placinta Beurek armeniana

Va prezinta o delicioasa placinta armeniana umpluta cu 3 branzeturi si parfumata cu patrunjel.
Un börek, burek ou beurek este o patiserie sarata orientala originara din Asia centrala, care a ajuns la noi in Balcani in timpul ocupatiei otomane.

Sunt de obicei umplute cu branza, spanac, carne tocata sau cu cartofi.
Ingrediente :
8 foi de placinta
300 g de branza de vaci proaspata (sau ricotta)
100 g de cascaval ras
120 g de branza féta
patrunjel tocat (1/2 legatura)
piper proaspat macinat
sare
1 ou
10 cl de lapte
30 g de unt



Mod de preparare:

Sarmalute de post in foi de vita cu orez si legume- Dolma

Astăzi este Ziua naţională a Republicii Liban.
Situat în Asia de Sud-Vest, pe țărmul estic al Mării Mediterane, statul se învecinează cu Siria la Nord și Est, Israel la Sud. Cu un grad ridicat de alfabetizare și o cultură a negoțului, Libanul a fost, în mod tradițional, un important centru comercial pentru Orientul Mijlociu.

Țara are o istorie bogată, identitatea ei culturală fiind caracterizată printr-o diversitate etnică specifică.
Cele mai vechi dovezi ale civilizației de pe teritoriul Libanului datează de circa 7000 ani. El a fost patria fenicienilor, o cultură maritimă ce a înflorit 2500 de ani (între 3000 și 500 î.e.n.). După colapsul Imperiului Otoman, Libanul a trecut în jurisdicția Franței. Liban și-a obținut independența în 1943.
În perioada de până la Războiul civil Libanez (1975-1990), țara a avut o perioadă de relativă prosperitate. Mai este cunoscută ca Elveția Estului. Până în 2006 a existat o altă perioada de relativă stabilitate, însă războiul din 2006, care a durat o lună, a oprit-o. Țara a fost afectată de criza financiară începută în 2007.
Libanul este țara cu cele cele mai multe religii prezente pe teritoriul ei din Orientul Mijlociu.
În anul 2014, CIA World Factbook a făcut următoarele estimări: musulmani 54% (27% șiiți, 27% sunniți), creștini 40,5% (incluzând 21% catolici maroniți, 8% greco-ortodocși, 5% greco-catolici, 6,5% alți creștini, inclusiv armeni gregorieni, armeni catolici), druzi 5,6%.
(sursa: http://www.ziuaconstanta.ro/)

Va prezitna cu aceasta ocazie o reteta de Dolma sau de sarmalute de post.

Eu le prefer atat calde cat si reci servite ca aperitiv.

Ingrediente:

50 foi de vita de vie
150 g de orez
4 cepe albe mijlocii
2 morcovi mari
2 linguri de pasta de rosii
2-3 linguri ulei de masline
400 g sos de rosii de casa- reteta aici (sau in conserva)
dafin, cimbru
sare, piper
apa
1 lingurita de paprika afumata
50 gr nuci (facultativ)
patrunjel tocat


Mod de preparare:

Baclava

Dupa reteta de Paine lipie bosniaca - Lepinja / Somun va prezint astazi o reteta de desert foarte populara in Bosnia şi Herţegovina si nu numai.

Astazi 21 noiembrie in Bosnia şi Herţegovina se sarbatoreste semnarea Acordului de Pace de la Dayton (1995). Bosnia și Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei.

Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.

Ca urmare a dominatiei turcesti de aproape 500 de ani, mancarea bosniaca este strans apropiata de cea turceasca, greceasca si a altor culturi culinare otomane si mediteraneene. Datorita anilor de dominatie austriaca, au aparut si cateva influente central-europene.
Cateva specialitati locale sunt cevapi, burek, dolma, sarmalele, pilaful, gulasul, ajvar si diferite dulciuri orientale : baclava, halva etc.

Vinurile locale provin din Hertegovina, unde clima este potrivita viticulturii. Loza hertegovineana (similara cu Grappa din Italia, dar mai putin dulce) este foarte populara. Rachiul de prune (rakija) sau de mere (jabukovaca) se produc in nord. In sud, distileriile produceau mari cantitati de coniac si erau furnizori pentru toate fabricile de alcool iugoslave.
Ingrediente: 
5 foi de placinta
80 g migdale macinate
80 g nuci maruntite
80 g migdale feliate (un puc in plus pentru decor)
60 g de zahar
3 linguri de apa de flori de portocal
200 g de miere de albine
1 lingurita de scortisoara
80 g de unt topit
4 linguri de apa

fistic prajit pentru decorat

Mod de preparare:

Am folosit un vas de gratin de 30 x 20cm,
Incalziti cuptorul la 160°C.
Depliati foile de placinta. Topiti untul.
Intr-un castron amestecati migdalele, nucile, zaharul cu 2 linguri apa de flori de portocal, 1 lingura de miere, 2 linguri de unt topit si scortisoara.
In tava unsa, puneti o foaie de placinta pliata in 2. Ungeti foaia cu unt topit.
Puneti deasupra o alta foaie pliata in 2. Ungeti foaia cu unt topit.
Varsati deasupra  jumatate din compozitia cu nuci, etalati-o bine.
Acoperti cu o foaie de placinta pliata in 2. Ungeti foaia cu unt topit.
Depuneti restul compozitiei cu nuci, presati un pic. Acoperti cu o foaie de placinta pliata in 2.

Ungeti foaia cu unt topit. Puneti deasupra
ultima foaie de placinta si ungeti-o cu untul topit ramas amestecat cu o lingurita de miere. Intepati toata suprafata cu o scobitoare.

Decupati baclavaua inainte de coacere.
Puneti migdale feliate pe fiecare bucata.
Dati la cuptor la 160°C, timp de 20 de minute, apoi 5-10 minute la 180°C.

Nu trebuie sa fie rumenita tare.

Intre timp aduceti la fierbere mierea amestecata cu apa si cu o lingura de flori de portocal.

Scoateti din cuptor si varsati siropul deasupra si decorati cu fistic.
Lasati sa se imbibe o noapte.


Puteti servi.
Este si mai buna dupa 48 de ore :) daca aveti rabdare!.

Bun desert!

imprimati print

Pilaf turc de bulgur

Günaydın.... Buna Ziua
Astăzi, Turcia îşi sărbătoreşte Ziua Naţională, care reprezintă Ziua proclamării Republicii (în 1923).
Republica Turcia a fost întemeiată la 29 octombrie 1923 din rămăşiţele Imperiului Otoman.
Originile Turciei moderne încep odată cu sosirea triburilor turce în Anatolia, în secolul al XI-lea.
În urma înfrângerii turcilor selgiucizi de către mongoli, un vid de putere a permis noii dinastii otomane să devină o forţă importantă în regiune. În secolul al XVI-lea, ajuns la întinderea maximă, Imperiul Otoman acoperea Anatolia, Africa de Nord, Orientul Apropiat, Europa de sud-est şi Caucazul. După înfrângerea suferită în primul război mondial, puterile învingătoare au căutat împărţirea imperiului prin Tratatul de la Sevres. Cu sprijinul aliaţilor, Grecia a invadat şi ocupat orasul Izmir, în conformitate cu Tratatul. La 19 mai 1919 a fost iniţiată o mişcare naţionalistă sub conducerea lui Mustafa Kemal Ataturk Pasa, un comandant militar care s-a stins în cursul bătăliei de la Gallipoli. Kemal Pasa a încercat revocarea termenilor tratatului semnaţi de sultan la Istanbul, mobilizând fiecare parte a societăţii turceşti, în ceea ce a devenit războiul turc de independenţă (în turcă: Kurtulus Savasi).
La 18 septembrie, 1922, armatele de ocupaţie ale Antantei au fost învinse şi ţara eliberată. A urmat abdicarea sultanului la 1 noiembrie 1922, astfel încheindu-se 631 de ani de stăpânire otomană.
În 1923 Tratatul de la Lausanne a recunoscut suveranitatea noii Republici Turce, iar Kemal a primit supranumele de Ataturk (însemnând Părintele Turciei) şi a devenit primul preşedinte al ţării. El a instituit mai multe reforme care au modernizat Turcia, desprinzând-o de trecutul ei otoman.

Cu ocazia acestei zile va propun o reteta rapidă și minunata!
Buna in perioada de post si nu numai....

Ce este bulgurul ? Crupe din boabe de grâu încolțite sau opărite, apoi uscate și măcinate grosier, fierte ca păsatul, consumate tradițional în țările orientale (cu bulete de carne, stafide, năut etc.
Bulgur este un ingredient comun in bucataria armeneasca, siriana, turceasca, mediteraneana si din Orientul Mijlociu. Are un gust fin asemanantor cu cel al nucilor.
Este folosit in pilafuri, supe, produse de patiserie, sau ca umplutura.
Este folosit si in paine si reprezinta ingredientul principal in salata tabbouleh salad si in kibbeh. Valoarea nutritionala ridicata il recomanda ca un bun substitut pentru orez si cuscus.

Bulgurul se gateste ca si orezul- se toarna peste el apa (de două ori volumul de bulgur) si fierbem până la absorbția ei completă.

Ingrediente: pentru 3/4 persoane: 

1 ceașcă mare de bulgur (bio)

1 ceapa (sau 2 cepe esalota)

1 cățel de usturoi 

2 linguri de ulei

50 g de bulion de rosii 

boia de ardei

1/2 KUB de legume 

1 lingura de stafide 

patrunjel tocat 

sare și piper 

Musaca balcanica

Astazi 2 August sarbatorim ziua naţională a Macedoniei.

Republica Macedonia, sau Macedonia, uneori numită FYROM este o ţară în Peninsula Balcanică în Europa de sud-est. Se mărgineşte cu Serbia la nord, Albania la vest, Grecia la sud şi Bulgaria la est.Capitala este oraşul Skopje ce are peste 600 000 locuitori. Are mai multe oraşe mai mici, cum ar fi Bitola, Prilep, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip şi Strumica. Republica Macedonia este adesea denumită o ţară de lacuri şi munţi. Există mai mult de 50 de lacuri naturale şi artificiale şi şaisprezece lanţuri montane cu o înălţime de peste 2000 de metri.

Macedonia este o ţară cu o mare diversitate etnică. Cel mai mare grup etnic este reprezentat de macedoneni slavi. La ultimul recensământ aproximativ 1.300.000 de locuitori s-au declarat macedoneni, reprezentând 64% din total.
Aproximativ 500.000 de locuitori sunt albanezi, reprezentând 25% din total. Aceştia trăiesc în special în zona vestică şi nord-vestică. Minorităţi mai mici sunt reprezentate de turci (78.000 sau 3.9%), rromi (54,000 sau 2.7%), sârbi (36,000 sau 1.8%) şi Vlahi (Aromâni şi meglenoromâni) cum apar în recensământ (9695 sau 0,4%). Macedonenii slavi musulmani (sau torbeşi) reprezintă 0,8% din total. De asemenea mai trăiesc în Macedonia şi sârbi, muntenegreni, croaţi, sloveni şi romi (ei se autodenumesc aici drept "egipteni").
Pe lângă limba macedoneană mai este limbă oficială limba albaneză. Se mai vorbeşte şi limba romani, limba aromână şi limba megleno-română alături de limba turcă.(sursa: amosnews.ro/)

Va prezint cu aceasta ocazie o varianta balcanica de musaca cu vinete, cartofi si sos de rosii.

Cuvântul musaca vine din arabă și înseamnă servit rece. În limba română a ajuns din limba Greacă. Varianta grecească a acestui fel de mâncare este dealtfel și versiunea care s-a impus în gastronomie.

Tradițional, musacaua este pregătită din straturi de carne tocată (sau mărunțită cu cuțitul) de miel sau orice altă carne roșie, în alternanță cu felii de vânătă prăjită sau cartof, cu felii de tomate și sos alb. Ingredientele se pun într-un vas adânc și larg, se coc în cuptor și produsul, musacaua, se servește bucăți mari, permițând să se observe alternanța straturilor de legume și de carne.

În versiunea turcească, musacaua nu se prezintă în straturi. Musacaua turcească este pregătită din legume fierte în aburi sau prăjite, vinete, ardei gras, roșie, ceapă, toate amestecate cu carne tocată. Este servită cu sos de iaurt și pilaf de orez. În versiunea originală, arăbească, musacaua este un fel de mâncare servit rece, un fel de salată compusă în principal din rosii și vinete, și este servită la începutul mesei, ca antreu.

În versiunea sa balcanică, adică în Bulgaria, România, Croația, Muntenegru, Serbia, Macedonia, acest fel de mâncare poate fi gătit și cu cartofi, în loc de vinete. Sunt cunoscute și variante în care stratul de legume este compus din dovlecei, morcovi și cartofi.

În varianta standard de musaca, cea care se prezintă în straturi delimitate, stratul de bază este din vinete prăjite în ulei de măsline, stratul de mijloc este compus din carne, de obicei de miel, pregătită înainte prin prăjire cu ceapă, usturoi, tomate și ierburi aromatice (dafin, cimbru, oregano) și alte condimente (scorțișoară, nucșoară, condimente arăbești, piper negru), iar ultimul strat este de fapt un sos bechamel sau un alt sos pe bază de ou și smântână – probabil sub influența bucătăriei Grecești de la începutul secolului al XXlea. Cele trei straturi sunt așezate frumos într-un vas tapetat cu unt și pus în cuptor, pentru a se coace, până când stratul de deasupra capătă o culoare caramel, ceea ce nu durează mult pentru că celelalte două straturi au fost gătite în prealabil.

În sosul bechamel untul poate fi înlocuit cu smântână. În zona Balcanilor stratul de deasupra este în general format dintr-un sos cu ou și smântână, îngroșat cu brânză rasă, cașcaval ras sau pesmet.

Se poate pregăti și ca fel de mâncare de post, în întregime din legume, fără carne, ou și lactate. Astfel, carnea poate fi înlocuită cu ciuperci sau orice altă legumă care se pretează a fi tocată mărunt și condimentată bine, și se pune în vasul de copt netapetat cu unt, dar între două staturi clare de legume felii, vinete sau cartof (sursa; Wikipedia).

Ingrediente (8 persoane): 

2 vinete

700g de carne tocată (350g carne de vită  și 350 gr carne de porc ) 

6 cartofi 

200 gr sos de roșii 

1 ceapa mare 

2 catei de usturoi 

2 roșii 

1 ardei roșu 

cimbru 

150g brânză rasă 

sare, piper,

boia de ardei 

20 cl de apă 

4-5 linguri de ulei de măsline 

Mod de preparare: 

Placinta albaneza Byrek

La 28 Noiembrie - Ziua Steagului - se sărbătoreşte proclamarea independenţei de stat a Albaniei (Ziua Naţională). Drapelul roşu cu vulturul bicefal în centru a fost adoptat de Societatea Unirea, fiind ridicat cu ocazia sărbătorilor mari Româneşti şi Albaneze încă din primul deceniu al secolului XX la sediile societăţilor culturale Albaneze sau la diferite manifestări ale acestora. Imnul Albanez este „Cântecul steagului”, text scris de poetul Albanez din România, Asdreni (Aleks Stavri Drenova), pus pe notele cântecului “Pe-al nostru steag e scris unire” al compozitorului Român Ciprian Porumbescu.

El a fost cântat prima dată la Bucureşti în anul 1907, fiind adoptat de către Albanezi în 1912 la proclamarea independenţei de stat şi a rămas ca imn până în prezent.

Albania / Shqipëria are o suprafaţă de 28748 kmp, capitala Tirana, e cu o oră diferenţă faţă de fusul orar al României şi utilizează ca monedă Leka. În prezent, în Albania sunt mai mulţi Români decât Albanezi în România. Albania are deschisă în România Ambasada în Bucureşti.

Postez o plăcintă albaneza Byrek, inspirată de specialitatea turcească Börek.
O reteta adaptata pentru că nu am folosit foile specifice, yufka, ci foi de brick iar ca umplutura am facut o varianta amestecata cartofi, dovlecel si carne.

Ingrediente : pour 6 personnes

- 8 foi de placinta sau de brick
- 500 gr cartofi

 - 400 gr carne tocata porc+vita
- 1 ceapa
- 1 catel de usturoi
- 2 rosii
- 1 dovlecel
- 1 ardei rosu
- 1 lingurita de paprika
- 2 linguri ulei de masline
- sare, piper, cimbru
- verdeata

Rahat de casa cu menta

Günaydın.... Buna Ziua
Astăzi, Turcia îşi sărbătoreşte Ziua Naţională, care reprezintă Ziua proclamării Republicii (în 1923).
Republica Turcia a fost întemeiată la 29 octombrie 1923 din rămăşiţele Imperiului Otoman.

Originile Turciei moderne încep odată cu sosirea triburilor turce în Anatolia, în secolul al XI-lea. 

În urma înfrângerii turcilor selgiucizi de către mongoli, un vid de putere a permis noii dinastii otomane să devină o forţă importantă în regiune. În secolul al XVI-lea, ajuns la întinderea maximă, Imperiul Otoman acoperea Anatolia, Africa de Nord, Orientul Apropiat, Europa de sud-est şi Caucazul. După înfrângerea suferită în primul război mondial, puterile învingătoare au căutat împărţirea imperiului prin Tratatul de la Sevres. Cu sprijinul aliaţilor, Grecia a invadat şi ocupat orasul Izmir, în conformitate cu Tratatul. La 19 mai 1919 a fost iniţiată o mişcare naţionalistă sub conducerea lui Mustafa Kemal Ataturk Pasa, un comandant militar care s-a stins în cursul bătăliei de la Gallipoli. Kemal Pasa a încercat revocarea termenilor tratatului semnaţi de sultan la Istanbul, mobilizând fiecare parte a societăţii turceşti, în ceea ce a devenit războiul turc de independenţă (în turcă: Kurtulus Savasi).

La 18 septembrie, 1922, armatele de ocupaţie ale Antantei au fost învinse şi ţara eliberată. A urmat abdicarea sultanului la 1 noiembrie 1922, astfel încheindu-se 631 de ani de stăpânire otomană. 

În 1923 Tratatul de la Lausanne a recunoscut suveranitatea noii Republici Turce, iar Kemal a primit supranumele de Ataturk (însemnând Părintele Turciei) şi a devenit primul preşedinte al ţării. El a instituit mai multe reforme care au modernizat Turcia, desprinzând-o de trecutul ei otoman.

Cu ocazia acestei zile va propun o reteta traditionala turca : Rahat de casa cu menta

Rahatul este un desert preparat in bucatariile din Turcia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Serbia, Albania, Maroc, Algeria si, cu voia dumneavoastra ultima pe lista, mult rahat se mananca si in Romania.

Legenda spune ca un sultan turc, pentru a-si rasfata sotiile si metresele, si-a pus maestrii cofetari sa gaseasca un desert unic a carui reteta, tinuta secreta, sa faca parte dintre comorile lui. Cautarile cofetarilor turci au fost incununate de rahat.

Ceva mai exacte, unele carti de istorie povestec cum pe la jumatatea secolului al XVIII-lea, a ajuns in Istanbul un ucenic de cofetar, pe nume Bekir Effendi. Instalat intr-o pravalie din centrul orasului, tanarul si-a cucerit repede clientela datorita noului desert pe care il vindea.

Femeile le ofereau rahat iubitilor lor, desertul devenind un fel de dovada de dragoste in cuplu, dupa cum o demonstreaza si textele cantecelor turcesti din epoca. Bekir a ajuns, din succes in succes, sa fie chiar cofetarul sef din bucatariile Inaltei Porti. 

Un secol mai tarziu, rahatul ajunge si in Europa Occidentala. Actuala reteta, raspandita tot in secolul al XIX-lea, este cea a lui Bekir.Rahatul este denumit in limba turca lokum, din denumirea araba "rahat al-hulkum", iar in greaca se cheama "loukumia". 

Lokum ar putea proveni din turcescul "lokma" care inseamna "bucata, muscatura, inghititura".Rahat semnifica in limba turca "impacare, multumire", astfel ca "rahat hulkum" s-ar putea traduce prin "bucata de placere, rasfat pentru gura".

Rahatul se face pe baza de amidon si zahar, ingrediente esentiale fiind aromele, in functie de gust si obisnuinte. Unele retete includ si nuci, alune sau fistic.
Surse: http://www.amosnews.ro/, http://pandhoraa.blogspot.fr/

Ingrediente:

• 400 g de zahăr,
• 50 ml apă,
• 15 cl sirop de mentă de casa - reteta aici
• 80 g sirop de glucoză,
• 80 g amidon de porumb (Maïzena)
• 5 cl suc de lamaie
• colorant verde
• fructe uscate (opțional)
• 50 g de amidon de porumb + 50 g zahăr pudră

Ștrudel cu mere tip Baclava

Ștrudel este o specialitate austriaca adoptata de multe tari din Europa Centrală.

Cunoscut în lumea întreaga, însă nicăieri preparat ca la Viena, ştrudelul cu mere este de fapt un produs de origine turcă care a migrat spre Viena, prin Ungaria.

Ingrediente:
- 10 foi de placinta
- 6 mere
- 3 linguri de zahăr
- 1 lingura de miere
- 60 g unt
- scorțișoară, zahăr pudră


Preparare: . 

Se curata merele și se taie în cuburi.
Gatiti merele în 30g de unt, cu zahărul, mierea și scorțișoara timp de 10 minute.

Se topește untul rămas.
Intr-o tava, puneți o foaie de placinta, o ungeti cu unt si repetati pana aveti 4 foi de placinta.

Puneti jumatate din cantitatea de mere și rulati. Repetați - veti obtine 2 rulouri umplute cu mere.

Asezati cele 2 foi ramase, un pic suprapuse una peste cealalta.

Se pun cele doua rulouri pe foile ramase, se ruleaza si se intorc marginile.

Incalziti cuptorul la 180 ° C.

Puneti strudelul in tava pe o hartie de copt. Ungeti cu unt topit și taiati-l in portii (nu-l taiati complet numai foile de deasupra si umplutura).

Coaceți timp de aproximativ 15 minute.
După ce s-a răcit, presarati cu zahăr pudră.

Poftă bună !!!!

Imprimez- Print