Salată bulgărească/ Șopska

Ce buna este aceasta salata de vara. Racoritoare si minunata , ideala vara.
Am cumparata telemea bulgareasca si m-am gandit imediat la aceasta reteta.
Alta reteta bulgareasca de sezon - Supa rece cu iaurt si castravete - Tarator Bulgar.

Salata bulgărească, denumită în Bulgaria și Macedonia salată Șopska (în bulgară, macedoneană și sârbă, Шопска салата; în bosniacă și croată, Šopska salata; în albaneză, Salat Shope), este o salată rece frecvent pregătită în Bulgaria și răspândită în toată Peninsula Balcanică, precum și în Europa Centrală.

Este făcută din roșii, castraveți, ceapă (posibil și ceapă verde), ardei cruzi sau copți, brânză telemea și pătrunjel. 

Legumele sunt de regulă tăiate cubulețe și sărate, apoi asezonate cu puțin ulei de floarea soarelui sau de măsline, ocazional completat cu oțet. Adăugarea oțetului contribuie însă cu un gust acru pe care îl conferă și roșiile. În restaurante, acest dressing este oferit separat, pentru ca clientul să și-l compună după gust. În cele din urmă, legumele sunt acoperite cu un strat gros de telemea rasă sau tăiată cubulețe. Această salată este adesea consumată ca aperitiv, cu rachiu.

Deși numele salatei vine de la regiunea Șopluk, în realitate ea a fost inventată în anii 1960, pentru a promova turismul.

Este un produs al socialismului timpuriu în Bulgaria, singura din cinci sau șase rețete care s-a păstrat. La acea vreme, maeștrii culinari de la Balkanturist⁠(en) au inventat și salata dobrogeană, macedoneană, tracă și altele câteva cu nume similare, asociate diferitelor regiuni etnografice ale țării. Dintre toate, numai salata Șopska se mai prepară.

Ea a fost aprobată drept simbol culinar național în anii 1970 și 1980.

Din Bulgaria, ea s-a răspândit în practica culinară din țările vecine. Întrucât regiunea etnică și istorică Șopluk este împărțită între Bulgaria, Serbia și Macedonia, bucătarii din Macedonia și Serbia au început apoi să conteste originea bulgărească a salatei. Este răspândită în România sub denumirea de salată bulgărească. În 2014, aceasta s-a distins ca cel mai cunoscut fel de mâncare bulgărească din Europa, și cel mai popular dintr-o inițiativă a Parlamentului European denumită A Taste of Europe.

(sursa wikipedia)

Ingrediente: 1-2 portii

2 rosii frumoase sau 12 rosii cherry
1/2 castravete lung

120 gr de branza feta bulgareasca
1 ardel copt si decojit

2 cepe verzi
2 linguri ulei de masline
2 linguri otet

patrunjel tocat
sare, piper
boia de ardei

Mod de preparare:

Snitel sarbesc cu Kajmak / Karađorđeva Steak

Azi, 15 februarie, vecinii nostri din sudul Dunarii si-au pus straiele de sărbătoare, deoarece sărbătoresc Ziua Naţională a Repulicii Serbia, in memoria zilei de 15 februarie 1804 cand a inceput lupta de eliberare a poporului sarb de sub ocupatia otomana.
Serbia sarbatoreste ziua de 15 februarie, ca zi nationala, incepand cu anul 2001.

Iata o reteta foarte populara in Serbia, este snitelul lor local si se gaseste in meniurile tuturor restaurantelor.
A fost pregatita par hazard in 1956 de celebrul bucatar serb  Milovan Stojanović. La baza trebuia sa pregateasca un pui Kiev unui celebru demnitar venit din URSS. Cum n-avea pui l-a facut cu vitel si apoi l-a decorat cu sos, felii de rosii si o felie de lamaie. Rezultatul semana cu un ordin militar , steaua de Karađorđe  si l-a numit astfel.

Cu timpul a devenit foarte popular. Este facut de obicei din carne de porc, pui sau vita, va trebuie apoi kaymak - o crema de branza vezi aicea , oua , faina si pesmet.
Este deobicei servit cu kajmac sau sos tartar, cartofi prajiti si pastai verzi.

Ingrediente:
2 cotlete/fileuri de porc
2 linguri bune de kajmak - reteta aici
faina
2 oua
pesmet
sare, piper
ulei

Mod de preparare:

Crema de branza cu feta/ Kajmac (reteta sarbeasca)

O reteta rapida gasita pe site-ul sarbesc http://www.serbia.com/.
Kajmak -ul sarbesc ca si caimacul nostru romanesc este un produs din lapte cremos.
Se aduna si se pastreaza pojghița, stratul de grăsime care apare pe suprafața laptelui fiert.
Este un produs popular in Serbia, Croatia, Slovenia , Bosnia și Herzegovina, , Albania... si se foloseste ca garnitura la mici/mititei sau  ćevapčići  (reteta aici), la frigarui de carne , la painea  traditionala lepinja (reteta aici), sau la celebrul snitel sarbesc Karađorđeva Steak .

Binenteles ca  Kajmac-ul adevarat il gasiti numai pe pietele autohtone, am vazut ca se poate cumpara si gata in cutie dar n-am testat.
Eu am gasit deci o varianta rapida si moderna, usor de facut - o crema de branza.

Ingrediente:

100 g de unt moale
100 g de branza feta (sau cas sarat, uscat)
100 g de smantana + 2 linguri de zeama de lamaie

Mod de preparare:

Ardei umpluti ca-n Balcani

Astazi 2 august este zi de sarbatoare in Macedonia- ziua Republicii.
In acea zi a izbucnit, în august 1903, în orășelul Krușevo din ceea ce este astăzi Macedonia, o rebeliune condusă de slavi, aromâni (vlahi) și albanezi împotriva Imperiului Otoman.

Revolta a fost strivită brutal de otomani, dar data a rămas în memoria colectivă ca momentul formării identității naționale. Ziua de 2 august, Ilinden, e sărbătoare oficială iar Republica de la Krușevo e menționată în imnul național al Macedoniei, unul din cei patru eroi cântați acolo fiind un aromân: Pitu Gule. (cf. wikipedia)

Va prezint cu aceasta ocazie o reteta de  "Polneti piperki"- ardei umpluti.

Acest plat este foarte cunoscut si servit in multe tari din Balcani.
In Croatia si Serbia se numeste Punjene paprike, in Romania-ardei umpluți , in Bulgaria- pălnene tchouchki (пълнени чушки).

O mancare care ne place foarte mult. De obicei o fac la cuptor, am un vas in care pot pune 10-12 ardei . Se poate congela fara probleme.

De data aceasta am facut-o la oala minune. Umplutura a iesit pentri 11 ardei, au incaput numai 8 ardei, restul de 3 i-am taiat in 2 si i-am facut gratinati la cuptor cu parmezan ca-n Italia.
Ii puteti acompania cu sos de rosii de casa, cu mamaliga si smantana.

Ingrediente: pentru 11 ardei
11 ardei
500 g carne tocata de porc
500 g carne tocata de vita
150 g de orez
5 cepe verzi
2 morcovi
3 linguri ulei
70 g de bulion de rosii
cimbru uscat, 2 foi de dafin
1 lingura de paprika
sare , piper
2 linguri sos chermoula - reteta aici (sau patrunjel proaspat tocat)
1-2 rosii

Mod de preparare:

Muckalica -Mancarica de porc cu paprika

Dupa retetele de Paine lipie bosniaca - Lepinja / Somun si de Baclava va prezint astazi o noua reteta serba si bosniaca Muckalica.

Muckalica (seamana un pic cu mancarica) este deci un plat foarte popular in Bosnia si-n Serbia.

Este servit de obicei cu cartofi prajiti dar puteti sa-l acompaniati de cartofi fierti sau in salata.

Ingrediente:

- 500 g carne de porc (de preferat poală de porc)
- 1 lingurita de zahăr
- 2 linguri de vin alb dulce
- 1 lingurita plina de paprika
- 1/2 cub de pui Knorr
- 2 linguri de ulei
- 3 linguri pasta de rosii
- 1 ceapa mare

- 4 arpagic (sau ceapa verde sau alta ceapa)
- 1/2 ardei rosu
- 1 morcov
- 2 catei de usturoi
- piper proaspat macinat, sare

- cimbru, dafin


Mod de preparare:

Baclava

Dupa reteta de Paine lipie bosniaca - Lepinja / Somun va prezint astazi o reteta de desert foarte populara in Bosnia şi Herţegovina si nu numai.

Astazi 21 noiembrie in Bosnia şi Herţegovina se sarbatoreste semnarea Acordului de Pace de la Dayton (1995). Bosnia și Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei.

Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.

Ca urmare a dominatiei turcesti de aproape 500 de ani, mancarea bosniaca este strans apropiata de cea turceasca, greceasca si a altor culturi culinare otomane si mediteraneene. Datorita anilor de dominatie austriaca, au aparut si cateva influente central-europene.
Cateva specialitati locale sunt cevapi, burek, dolma, sarmalele, pilaful, gulasul, ajvar si diferite dulciuri orientale : baclava, halva etc.

Vinurile locale provin din Hertegovina, unde clima este potrivita viticulturii. Loza hertegovineana (similara cu Grappa din Italia, dar mai putin dulce) este foarte populara. Rachiul de prune (rakija) sau de mere (jabukovaca) se produc in nord. In sud, distileriile produceau mari cantitati de coniac si erau furnizori pentru toate fabricile de alcool iugoslave.
Ingrediente: 
5 foi de placinta
80 g migdale macinate
80 g nuci maruntite
80 g migdale feliate (un puc in plus pentru decor)
60 g de zahar
3 linguri de apa de flori de portocal
200 g de miere de albine
1 lingurita de scortisoara
80 g de unt topit
4 linguri de apa

fistic prajit pentru decorat

Mod de preparare:

Am folosit un vas de gratin de 30 x 20cm,
Incalziti cuptorul la 160°C.
Depliati foile de placinta. Topiti untul.
Intr-un castron amestecati migdalele, nucile, zaharul cu 2 linguri apa de flori de portocal, 1 lingura de miere, 2 linguri de unt topit si scortisoara.
In tava unsa, puneti o foaie de placinta pliata in 2. Ungeti foaia cu unt topit.
Puneti deasupra o alta foaie pliata in 2. Ungeti foaia cu unt topit.
Varsati deasupra  jumatate din compozitia cu nuci, etalati-o bine.
Acoperti cu o foaie de placinta pliata in 2. Ungeti foaia cu unt topit.
Depuneti restul compozitiei cu nuci, presati un pic. Acoperti cu o foaie de placinta pliata in 2.

Ungeti foaia cu unt topit. Puneti deasupra
ultima foaie de placinta si ungeti-o cu untul topit ramas amestecat cu o lingurita de miere. Intepati toata suprafata cu o scobitoare.

Decupati baclavaua inainte de coacere.
Puneti migdale feliate pe fiecare bucata.
Dati la cuptor la 160°C, timp de 20 de minute, apoi 5-10 minute la 180°C.

Nu trebuie sa fie rumenita tare.

Intre timp aduceti la fierbere mierea amestecata cu apa si cu o lingura de flori de portocal.

Scoateti din cuptor si varsati siropul deasupra si decorati cu fistic.
Lasati sa se imbibe o noapte.


Puteti servi.
Este si mai buna dupa 48 de ore :) daca aveti rabdare!.

Bun desert!

imprimati print

Musaca balcanica

Astazi 2 August sarbatorim ziua naţională a Macedoniei.

Republica Macedonia, sau Macedonia, uneori numită FYROM este o ţară în Peninsula Balcanică în Europa de sud-est. Se mărgineşte cu Serbia la nord, Albania la vest, Grecia la sud şi Bulgaria la est.Capitala este oraşul Skopje ce are peste 600 000 locuitori. Are mai multe oraşe mai mici, cum ar fi Bitola, Prilep, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip şi Strumica. Republica Macedonia este adesea denumită o ţară de lacuri şi munţi. Există mai mult de 50 de lacuri naturale şi artificiale şi şaisprezece lanţuri montane cu o înălţime de peste 2000 de metri.

Macedonia este o ţară cu o mare diversitate etnică. Cel mai mare grup etnic este reprezentat de macedoneni slavi. La ultimul recensământ aproximativ 1.300.000 de locuitori s-au declarat macedoneni, reprezentând 64% din total.
Aproximativ 500.000 de locuitori sunt albanezi, reprezentând 25% din total. Aceştia trăiesc în special în zona vestică şi nord-vestică. Minorităţi mai mici sunt reprezentate de turci (78.000 sau 3.9%), rromi (54,000 sau 2.7%), sârbi (36,000 sau 1.8%) şi Vlahi (Aromâni şi meglenoromâni) cum apar în recensământ (9695 sau 0,4%). Macedonenii slavi musulmani (sau torbeşi) reprezintă 0,8% din total. De asemenea mai trăiesc în Macedonia şi sârbi, muntenegreni, croaţi, sloveni şi romi (ei se autodenumesc aici drept "egipteni").
Pe lângă limba macedoneană mai este limbă oficială limba albaneză. Se mai vorbeşte şi limba romani, limba aromână şi limba megleno-română alături de limba turcă.(sursa: amosnews.ro/)

Va prezint cu aceasta ocazie o varianta balcanica de musaca cu vinete, cartofi si sos de rosii.

Cuvântul musaca vine din arabă și înseamnă servit rece. În limba română a ajuns din limba Greacă. Varianta grecească a acestui fel de mâncare este dealtfel și versiunea care s-a impus în gastronomie.

Tradițional, musacaua este pregătită din straturi de carne tocată (sau mărunțită cu cuțitul) de miel sau orice altă carne roșie, în alternanță cu felii de vânătă prăjită sau cartof, cu felii de tomate și sos alb. Ingredientele se pun într-un vas adânc și larg, se coc în cuptor și produsul, musacaua, se servește bucăți mari, permițând să se observe alternanța straturilor de legume și de carne.

În versiunea turcească, musacaua nu se prezintă în straturi. Musacaua turcească este pregătită din legume fierte în aburi sau prăjite, vinete, ardei gras, roșie, ceapă, toate amestecate cu carne tocată. Este servită cu sos de iaurt și pilaf de orez. În versiunea originală, arăbească, musacaua este un fel de mâncare servit rece, un fel de salată compusă în principal din rosii și vinete, și este servită la începutul mesei, ca antreu.

În versiunea sa balcanică, adică în Bulgaria, România, Croația, Muntenegru, Serbia, Macedonia, acest fel de mâncare poate fi gătit și cu cartofi, în loc de vinete. Sunt cunoscute și variante în care stratul de legume este compus din dovlecei, morcovi și cartofi.

În varianta standard de musaca, cea care se prezintă în straturi delimitate, stratul de bază este din vinete prăjite în ulei de măsline, stratul de mijloc este compus din carne, de obicei de miel, pregătită înainte prin prăjire cu ceapă, usturoi, tomate și ierburi aromatice (dafin, cimbru, oregano) și alte condimente (scorțișoară, nucșoară, condimente arăbești, piper negru), iar ultimul strat este de fapt un sos bechamel sau un alt sos pe bază de ou și smântână – probabil sub influența bucătăriei Grecești de la începutul secolului al XXlea. Cele trei straturi sunt așezate frumos într-un vas tapetat cu unt și pus în cuptor, pentru a se coace, până când stratul de deasupra capătă o culoare caramel, ceea ce nu durează mult pentru că celelalte două straturi au fost gătite în prealabil.

În sosul bechamel untul poate fi înlocuit cu smântână. În zona Balcanilor stratul de deasupra este în general format dintr-un sos cu ou și smântână, îngroșat cu brânză rasă, cașcaval ras sau pesmet.

Se poate pregăti și ca fel de mâncare de post, în întregime din legume, fără carne, ou și lactate. Astfel, carnea poate fi înlocuită cu ciuperci sau orice altă legumă care se pretează a fi tocată mărunt și condimentată bine, și se pune în vasul de copt netapetat cu unt, dar între două staturi clare de legume felii, vinete sau cartof (sursa; Wikipedia).

Ingrediente (8 persoane): 

2 vinete

700g de carne tocată (350g carne de vită  și 350 gr carne de porc ) 

6 cartofi 

200 gr sos de roșii 

1 ceapa mare 

2 catei de usturoi 

2 roșii 

1 ardei roșu 

cimbru 

150g brânză rasă 

sare, piper,

boia de ardei 

20 cl de apă 

4-5 linguri de ulei de măsline 

Mod de preparare: 

Ardei umpluti- Punjene paprike

Azi, 15 februarie, vecinii nostri din sudul Dunarii si-au pus straiele de sărbătoare, deoarece sărbătoresc Ziua Naţională a Repulicii Serbia, in memoria zilei de 15 februarie 1804 cand a inceput lupta de eliberare a poporului sarb de sub ocupatia otomana.
Serbia sarbatoreste ziua de 15 februarie, ca zi nationala, incepand cu anul 2001.
Serbia este situată în cuprinsul a două regiuni istorico-geografice, Balcanii de Vest și partea de sud a Câmpiei Panoniei. Are granițe comune cu Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Macedonia, România și Ungaria.

Fără a avea ieșire directă la mare, Serbia are acces prin intermediul Dunării la Marea Neagră și Europa Centrală.

Va prezint cu aceasta ocazie o reteta de  "punjene paprike"- ardei umpluti.

Acest plat este foarte cunoscut si servit in multe tari din Balcani.
In Croatia se numeste la fel, in Romania-ardei umpluți , in Bulgaria- pălnene tchouchki (пълнени чушки).

Ingrédients:

500 g carne tocata de porc
250 g carne tocata de vita
100 g orez
1 ceapa mare sau 2 mici
3 linguri de bulion de rosii
patrunjel verde
1 lingura ulei
sare, piper
cimbru, dafin

Mod de preparare:

Paine lipie bosniaca - Lepinja / Somun

Bosnia și Herțegovina, stat situat în Europa de sud-est, sărbătorește la 25 noiembrie ziua națională. Statul cu o suprafață de 51.129 km pătrați se învecinează cu Muntenegru, Serbia, Croația și are ieșire la Marea Adriatică.
Țara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații. Alți locuitori aparținând altor grupuri etnice nu au statutul de „constituenți”. Un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac.
Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.
Bosnia și Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei.
Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.

Bucătăria bosniacă utilizează multiple condimente, în cantități moderate. Majoritatea felurilor de mâncare sunt ușoare, gătite în multă apă; sosurile constau în principal din sucurile naturale ale legumelor. Ingredientele tipice sunt tomatele, cartofii, ceapa, usturoiul, ardeii grași, castraveții, morcovii, varza, ciupercile, spanacul, dovleceii, fasolea uscată sau proaspătă, prunele, laptele, ardeiul iute și smântâna. Bucătăria bosniacă este influențată atât de cea occidentală cât și de cea orientală. Ca urmare a dominației turcești de aproape 500 de ani, mâncarea bosniacă este strâns apropiată de cea turcească, grecească și a altor culturi culinare otomane și mediteraneene. Datorită anilor de dominație austriacă, au apărut și câteva influențe central-europene.

Câteva specialități locale sunt: painea lepinja sau somun, ćevapi-mititeii nostrii, burek, dolma, sarmalele, pilaful, gulașul, ajvar și diferite dulciuri orientale. Vinurile locale provin din Herțegovina, unde clima este potrivită viticulturii.

(surse : agerpres, wikipedia)

Ingrediente: 

3 cani de faina
1 lingurita. zahăr
1 lingurita. sare
2-3 linguri de lapte
1 cană de apă caldă
1 mic plic de drojdie uscată