Astazi calatorim in Ciad caci este zi de sarbatoare nationala, se sarbatoreste independenta de Franta procclamata in 1960.

Istoria Ciadului demonstrează prin gravurile de pe strânci și prin desenele rupestre că înaintea extinderii Saharei, în urma cu 7.000 de ani, aici locuiau populații preistorice. Drumurile de caravane care ajungeau în Africa, venind dinspre Marea Mediterană și de-a lungul Saharei, începând din secolul al XI-lea, au dus la întemeierea, în jurul lacului Ciad, a numeroase regate. Acestea au fost într-o continuă dezvoltare, până când puterile coloniale europene au manifestat interes față de zonele din interiorul Africii. Francezii au fost primii care au pătruns pe teritoriul Ciadului de astăzi, transformându-l în colonia lor, înca din anul 1900. Franța cucerește teritoriul în 1920 și îl include în Africa Ecuatorială Franceză. (sursa: wikipedia)

Bucătăria din Ciad este compusă, în principal, din orez și carne uscată, ținând cont de așezarea sa într-o zonă climatică deșertică. Aceasta este dominată de cereale, care este mâncarea de bază. Sunt utilizate diverse sortimente de cereale, de la mei la orz sau la cereale locale, care se fierb foarte bine, formându-se din această fiertură un fel de bile, care se servesc împreună cu anumite sosuri.
Sortimentele de sos sunt extrem de variate, de la gombo (un fel de fasole), la sosuri cu carne, cu pește uscat sau cu alte condimente. Cel mai apreciat este sosul local, numit karkandji, făcut din frunze de măcriș. Acestea sunt folosite și atunci când se servește carnea, unul dintre alimentele de bază ale bucătăriei din Ciad. Se utilizează în principal carnea de oaie sau de capră, uscată sau în saramură. Carnea de pui este considerată, în general, o mâncare specială și este destinată, în principal, bărbaților. În sudul țării, unde climatul este mai fertil, se consumă pește, fiind preferat crapul.
Curmalele joacă și ele un rol important în bucătăria locală, fiind utilizate atât la realizarea unor sosuri, cât și la realizarea unor prăjituri.
Deserturile sunt în general simple, cel mai adesea presărate cu zahăr sau susan, utilizându-se pentru prepararea lor fructe uscate sau arahide.
Băutura tradițională este ceaiul, fie cel verde (chai akhadar) , fie cel roșu (chai ahmar) . De asemenea, o băutură des întâlnită în această regiune este karkanji, care are o culoare violetă și este realizată din flori de hibiscus. De asemenea, cafeaua are un loc deosebit în cultura locală, boabele fiind prăjite și măcinate acasă. Ea capătă o aromă deosebită prin amestecul acesteia cu anumite condimente, precum cardamon sau nucșoară.(sursa: http://www.annisaa.ro/)


