Crema de branza cu feta/ Kajmac (reteta sarbeasca)

O reteta rapida gasita pe site-ul sarbesc http://www.serbia.com/.
Kajmak -ul sarbesc ca si caimacul nostru romanesc este un produs din lapte cremos.
Se aduna si se pastreaza pojghița, stratul de grăsime care apare pe suprafața laptelui fiert.
Este un produs popular in Serbia, Croatia, Slovenia , Bosnia și Herzegovina, , Albania... si se foloseste ca garnitura la mici/mititei sau  ćevapčići  (reteta aici), la frigarui de carne , la painea  traditionala lepinja (reteta aici), sau la celebrul snitel sarbesc Karađorđeva Steak .

Binenteles ca  Kajmac-ul adevarat il gasiti numai pe pietele autohtone, am vazut ca se poate cumpara si gata in cutie dar n-am testat.
Eu am gasit deci o varianta rapida si moderna, usor de facut - o crema de branza.

Ingrediente:

100 g de unt moale
100 g de branza feta (sau cas sarat, uscat)
100 g de smantana + 2 linguri de zeama de lamaie

Mod de preparare:

Budinca flan croata si slovena - Zlevanka

Astazi 25 iunie Croatia si Slovenia sarbatoresc independenţa faţă de Iugoslavia.
Va propun cu acesta ocazie o prajitura foarte poulara in ambele tari - Zlevanka.
Este ca o budinca sau flan cu branza, ambele tari revendica paternitatea.
Ar fi  originar din regiunea Medimurje din Nordul Croatiei dar slovenii spun ca este o prajitura traditionala slovena din regiunile Prekmurje si Prlekija .

Cum imi plac foarte mult prajiturile cu branza, m-am hotarat sa-l incerc. Original si cu dulceata de prune de casa este foarte bun.

Ingrediente :

350 g de branza de vaci scursa
125 ml de smantana
100 g de zahar
4 oua
200 g de gris
1 plic de zahar vanilat
1 lingura de unt
coaja rasa de la o lamaie
4-5 linguri de gem/dulceata de prune- reteta de casa aici 
1 varf de sare
nuci penttru decor

Mod de preparare :

Galuste cu prune- Gomboti, Knedle

Dobry den....Buna Ziua
Astazi 28 Octombrie este Ziua Naţională a Cehiei si va propun un desert foarte popular in multe tari din Europa.

Gomboti, knedle, galuste cu prune ......In Ungaria galustele cu prune poarta numele de gombóc sau knédli.
In alte tari, precum Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia etc., pentru a numi galustele cu prune (sau cu alte umpluturi, chiar si cu carne) se folosesc diverse variatiuni ale cuvantului Knödel (knedl, knedle knedľa). 

Initial, gomobotii se gateau in tarile din Europa Centrala in timpul iernii, pentru ca miezul devenea foarte fierbinte si ramanea astfel mult timp, datorita invelisului de aluat care actiona ca un termoizolant.
Insa, acum acestia au devenit foarte populari chiar si vara, cand se coc prunele. (sursa http://www.gustos.ro/)

Ingrediente: 12 galuste
500 g cartofi
o lingurita sare
25 g unt
100 g pesmet
125 g zahar brun
o lingurita de pudra de scortisoara;
12 prune
un ou
o lingura ulei
125 g faina sau cat cuprinde


Mod de preparare: 
Fierbeti cartofii intregi in apa cu sare.
Intr-o tigaie puneti la prajit pesmetul in unt pana cand devine auriu.
Se adauga zaharul si scortisoara si se amesteca in continuare, la foc mic 1-2 minute.
Se transfera intr-un alt vas si se lasa sa se raceasca.
Se spala prunele si se scot samburii.
Dupa ce cartofii au fiert, se curata de coaja si se taie cuburi.
Se pun in bolul robotului si se amesteca pana se obtine un piure tare.
Se adauga putina sare, un ou, o lingura de ulei si faina cat cuprinde astfel incat sa iasa un aluat omogen si usor lipicios.
Se pune o oala cu apa la foc.

Cu mainile pline de faina se aplatizeaza o parte din aluat, se pune o pruna in mijloc.

Puneti o lingurita din compozitia pesmet-zahar rezervata in fiecare pruna.

Se impatureste aluatul in jurul prunei formand o bila. 

Se procedeaza tot asa pana cand se termina aluatul.

In apa clocotita se adauga galustele si se lasa sa fiarba.

Sunt gata atunci cand se ridica la suprafata. 

Se scot din apa si se dau prin pesmet.

Se servesc caldute.

Pofta Buna !

Alte retete din Cehia aici.

Reteta video pe un cantec de Robbie Williams :

imprimati print

Musaca balcanica

Astazi 2 August sarbatorim ziua naţională a Macedoniei.

Republica Macedonia, sau Macedonia, uneori numită FYROM este o ţară în Peninsula Balcanică în Europa de sud-est. Se mărgineşte cu Serbia la nord, Albania la vest, Grecia la sud şi Bulgaria la est.Capitala este oraşul Skopje ce are peste 600 000 locuitori. Are mai multe oraşe mai mici, cum ar fi Bitola, Prilep, Tetovo, Kumanovo, Ohrid, Veles, Stip şi Strumica. Republica Macedonia este adesea denumită o ţară de lacuri şi munţi. Există mai mult de 50 de lacuri naturale şi artificiale şi şaisprezece lanţuri montane cu o înălţime de peste 2000 de metri.

Macedonia este o ţară cu o mare diversitate etnică. Cel mai mare grup etnic este reprezentat de macedoneni slavi. La ultimul recensământ aproximativ 1.300.000 de locuitori s-au declarat macedoneni, reprezentând 64% din total.
Aproximativ 500.000 de locuitori sunt albanezi, reprezentând 25% din total. Aceştia trăiesc în special în zona vestică şi nord-vestică. Minorităţi mai mici sunt reprezentate de turci (78.000 sau 3.9%), rromi (54,000 sau 2.7%), sârbi (36,000 sau 1.8%) şi Vlahi (Aromâni şi meglenoromâni) cum apar în recensământ (9695 sau 0,4%). Macedonenii slavi musulmani (sau torbeşi) reprezintă 0,8% din total. De asemenea mai trăiesc în Macedonia şi sârbi, muntenegreni, croaţi, sloveni şi romi (ei se autodenumesc aici drept "egipteni").
Pe lângă limba macedoneană mai este limbă oficială limba albaneză. Se mai vorbeşte şi limba romani, limba aromână şi limba megleno-română alături de limba turcă.(sursa: amosnews.ro/)

Va prezint cu aceasta ocazie o varianta balcanica de musaca cu vinete, cartofi si sos de rosii.

Cuvântul musaca vine din arabă și înseamnă servit rece. În limba română a ajuns din limba Greacă. Varianta grecească a acestui fel de mâncare este dealtfel și versiunea care s-a impus în gastronomie.

Tradițional, musacaua este pregătită din straturi de carne tocată (sau mărunțită cu cuțitul) de miel sau orice altă carne roșie, în alternanță cu felii de vânătă prăjită sau cartof, cu felii de tomate și sos alb. Ingredientele se pun într-un vas adânc și larg, se coc în cuptor și produsul, musacaua, se servește bucăți mari, permițând să se observe alternanța straturilor de legume și de carne.

În versiunea turcească, musacaua nu se prezintă în straturi. Musacaua turcească este pregătită din legume fierte în aburi sau prăjite, vinete, ardei gras, roșie, ceapă, toate amestecate cu carne tocată. Este servită cu sos de iaurt și pilaf de orez. În versiunea originală, arăbească, musacaua este un fel de mâncare servit rece, un fel de salată compusă în principal din rosii și vinete, și este servită la începutul mesei, ca antreu.

În versiunea sa balcanică, adică în Bulgaria, România, Croația, Muntenegru, Serbia, Macedonia, acest fel de mâncare poate fi gătit și cu cartofi, în loc de vinete. Sunt cunoscute și variante în care stratul de legume este compus din dovlecei, morcovi și cartofi.

În varianta standard de musaca, cea care se prezintă în straturi delimitate, stratul de bază este din vinete prăjite în ulei de măsline, stratul de mijloc este compus din carne, de obicei de miel, pregătită înainte prin prăjire cu ceapă, usturoi, tomate și ierburi aromatice (dafin, cimbru, oregano) și alte condimente (scorțișoară, nucșoară, condimente arăbești, piper negru), iar ultimul strat este de fapt un sos bechamel sau un alt sos pe bază de ou și smântână – probabil sub influența bucătăriei Grecești de la începutul secolului al XXlea. Cele trei straturi sunt așezate frumos într-un vas tapetat cu unt și pus în cuptor, pentru a se coace, până când stratul de deasupra capătă o culoare caramel, ceea ce nu durează mult pentru că celelalte două straturi au fost gătite în prealabil.

În sosul bechamel untul poate fi înlocuit cu smântână. În zona Balcanilor stratul de deasupra este în general format dintr-un sos cu ou și smântână, îngroșat cu brânză rasă, cașcaval ras sau pesmet.

Se poate pregăti și ca fel de mâncare de post, în întregime din legume, fără carne, ou și lactate. Astfel, carnea poate fi înlocuită cu ciuperci sau orice altă legumă care se pretează a fi tocată mărunt și condimentată bine, și se pune în vasul de copt netapetat cu unt, dar între două staturi clare de legume felii, vinete sau cartof (sursa; Wikipedia).

Ingrediente (8 persoane): 

2 vinete

700g de carne tocată (350g carne de vită  și 350 gr carne de porc ) 

6 cartofi 

200 gr sos de roșii 

1 ceapa mare 

2 catei de usturoi 

2 roșii 

1 ardei roșu 

cimbru 

150g brânză rasă 

sare, piper,

boia de ardei 

20 cl de apă 

4-5 linguri de ulei de măsline 

Mod de preparare: 

Cremsnit croat/sloven - Kremšnita

Astazi 25 iunie Croatia si Slovenia sarbatoresc independenţa faţă de Iugoslavia.
Va propun cu acesta ocazie o prajitura foarte poulara in ambele tari -Kremšnita.
Este specialitatea orasului Bled din Slovenia si a oraselor Somobor si Zagreb din Croatia.

Se spune ca Kremšnita a fost inventat la Samobor, langa Zagreb.
"Dacă aveți o problemă sau un dezacord, oferă o kremšnita și apoi totul este iertat!", spun oamenii din Samobor.
Istoria ei a început în anul 1923, când inventatorul său, Duro LUKAČIČ  a sosit de la Budapesta, să se stabilească la Samobor si sa lucreze in cofetaria fratelui lui.
Duro LUKAČIČ a combinat mai multe retete originare din Zagreb timp de cativa ani , pentru a crea în cele din urmă, în 1950, Kremšnita Samoborska (The Millefeuille Samobor).

În Slovenia, Kremšnita este specialitatea orașului Bled.
A fost introdusa de un bucătar local, Istvân Lukacevic în 1953 în restaurantul Park. În fiecare an, 500.000 de aceste prăjituri sunt produse în Bled.
Povestea locală spune ca daca mananci o  Kremšnita trebuie apoi sa faci un tur al lacului Bled - cam 6 km.
Bled este o staţiune montană din Alpii Iulieni, aflată în apropiere de Ljubliana, capitala Sloveniei. Renumită pentru lacul glaciar Bled, care domină staţiunea şi în mijlocul căruia se află o mică insulă naturală pe care se găseşte biserica Sf. Maria, staţiunea a constituit încă din ultima parte a secolului 19 o destinaţie preferată de elita Imperiului Austro-Ungar, din care a şi făcut parte. Izvoarele termale existente în Bled şi posibilităţile de combinare a tratamentelor corporale cu activităţi recreative au făcut ca această staţiune să devină o zonă favorită de petrecere a timpului liber şi de efectuat băi curative nu numai în anotimpul cald, ci şi iarna.
Pe lângă acestea, la Bled peisajul este pur şi simplu fantastic. Fiind amplasată în Parcul Naţional Triglav, într-un decor care îţi taie pur şi simplu respiraţia, relaxarea şi energia căpătată în urma şederii aici sunt previzibile. Muntele se combină cu limpezimea lacului cu apă rece, dar nu atât de rece, încât să nu poţi să faci o baie răcoroasă vara. De aceea, nu e nicio surpriză când vezi în lunile de vară destul de mulţi înotători testând apa Bledului, dar şi mai mulţi care stau la plajă pe şezlonguri, pe marginea apei.Nu trebuie ratate nici bunătăţile gastronomice din Bled, un loc aparte ocupându-l cremşnitul preparat după o reţetă veche, care nu dă greş niciodată.

Ingrediente: 

320 g aluat de foietaj rapid (puteți cumpăra aluatul, eu am făcut de casa -rețeta  in curand aici) 

25 cl smantana pentru frișcă +3 linguri de zahăr pudră 

3 oua 

120g de zahăr 

1 plic de zahăr vanilat

55 cl de  lapte 

75 gr de făină 

1 lingura de rom (sau esenta de rom) 

zahăr pudra

Mod de preparare: pentru 6 persoane