'Prăjitură Carpaţi' cu foi de pandispan (low carb)

'Prăjitura Carpaţi' este o specialitate romaneasca foarte apreciata.
Forma ei deosebita ne aminteste frumosii nostri munti Carpaţi inzapeziţi.

De mult vroiam s-o fac. Nu am facut reteta  de origine cu foi fragede si cu crema de caramel. 

Am incercat s-o adaptez tip low carb, fara zahar adevarat cu foi de pandispan usoare si crema de ciocolata neagra 85% cu mascarpone.

Va recomand crema aceasta, este foarte usoara de utilizat si este delicioasa.

Pentru foile de pandispan , va propun sa faceti reteta dvs obisnuita.

Eu am facut 3 blaturi fine cu indulcitor natural in loc de zahar ca pentru o rulada, pe care le-am taiat apoi dupa forma dorita.

Aveti aici o reteta de blat keto (nu puneti cacao) daca doriti .

Am facut deci 3 blaturi :  2 fine si unul mai gros. 

Am obtinut astfel 12 portii : 6 portii cu 6 straturi subtiri si 6 portii cu 3 straturi mai groase.

Ingrediente: 12 portii

• 3 blaturi fine génoise

Crema: 

• 125 gr de ciocolata neagra 85%
• 75 gr de lapte 
• 2 gr de cafea ness /1 pachetel
• 200 gr crema lichida pentru frisca
• 30 gr indulcitor natural érythritol
• 150 gr de mascarpone

Mod de preparare:

Pregatiti blaturile .

Cand sunt coapte se intorc pe o hartie de copt noua, se indeparteza hartia pe care au copt si se lasa sa se raceasca.

Taiti-le apoi in  3-4 parti egale (taiati marginile inainte).

Am taiat in 3 parti de 10 cm fiecare blat.

Am obtinut deci 6 bucati de blat fine si 3 mai groase.

Am montat 2 prajituri, una cu 6 foi si una cu 3 foi.

Daca o faceti a 2a zi inveliti in film fiecare bucata de blat sa nu se usuce.

Pregatiti crema:

Topiti ciocolata cu laptele la bain marie. Amestecati bine.
Bateti crema cu indulcitorul. Adaugati cafeau si mascarponele si bateti pana obtineti o frisca. 

Incorporati ciocolata racita si frecati pana obtineti o crema onctuoasa.

O puteti utiliza imediat.

Montati prajitura :

Am inceput prajitura compusa din 6 parti de blat fine.

Puneti un blat, insiropati-l cu cafea rece , etalati un strat de crema.

Repetati pana la al 6-lea blat . Puneti-l si apasati bine (nu-l insiropati).

Taiati  in 3 bucati egale (taiati marginile daca trebuie).

 

Luati o bucata si intoarcceti-o la 90 °C (se vad dungile). 

Taiati-o in 2 pe diagonala.

Formati apoi triunghiul (taiati baza lui daca trebuie), ungeti cu crema ca sa lipiti cele 2 parti taiate.

Decorati cu crema apoi exteriorul fiecarei prajituri.

Repetati procedeul cu cele 2 bucati ramase. Aveti in acest moment 3 triunghiuri groase. 

Presarati nuca de coccos rasa deasupra si dati-le la rece o jumatate de ora.

Scoateti si taiati-le in 2 in grosime . 

Aveti astfel 6 prajituri Carpaţi frumoase cu 6 straturi.

Cum imi ramea crema am procedat la fel cu cele 3 blaturi de crema mai groase.

Un blat insiropat, crema deasupra, blat insiropat, crema , acoperiti si presati cu ultimul blat.

Taiati apoi in 3 parti egale.

Intoarceti fiecare parte la  90°C (sa vedeti dungile) si taiati-le in 2 in diagonala.

Formati triunghiurile lipind cele 2 parti cu crema. 

Decorati exteriourul si presarati nuca de cocos.

Idem dati la rece si dupa jumatate de ora le puteti taia in 2 in grosime.

Aveti astfel 6 prajituri Carpaţi mai micute cu 3 straturi.

Iata ca sunt gata, tare de efect si delicoase!

Cum taiati marginile si baza veti avea multe resturi. Le-am pus intr-o cutie la congelat. 

Le voi savura cand n-am nimic dulce sub mana.

Reteta video:

imprimati print

Este deci o reteta low carb caci facuta cu indulcitor in loc de zahar.

Crema este complet compatibila keto si am adaptat-o aici dupa alta reteta in straturi - vedeti aici , este  o alta prajitura TOP si total keto .

Un pic de cultura:

Munţii Carpaţi sunt, practic, un simbol al României.

Pe lângă frumuseţea izbitoare, aceştia ascund legende vechi de milioane de ani şi mistere încă neelucidate.

Numele acestora vine de la un cuvânt indo-european care înseamnă piatră. Carpaţii se întind pe teritoriul a opt state europene: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia. Altitudinea maximă este pe Vârful Gerlachovski (2.655 de metri), din lanţul muntos Tatra, din Slovacia. În Româna, Carpaţii sunt împărţiţi în trei mari lanţuri: Orientali, Meridionali şi Occidentali.

Munţii Carpaţi ascund mai multe formaţiuni din piatră şi rocă, dar modul în care ele s-au format rămâne încă un mister. Cele mai spectaculoase sunt Babele şi Sfinxul din Munţii Bucegi, Moşul şi cei 12 Apostoli din Munţii Călimani, Creasta Cocoşului din Munţii Gutâi, dar şi Tigăile din Munţii Ciucaş. 

De-a lungul anilor în jurul Sfinxului şi al Babelor s-au format mai multe mituri care le-au transformat într-o veritabilă atracţie turistică. Una dintre cele mai îndrăzneţe teorii este aceia că Atlasul din Mitologia Greacă ar fi Vârful Omu şi că însuşi Prometeu a fost prins de o stâncă de aici. 

Se mai spune că Sfinxul şi Babele au fost făcute de daci, teorie alimentată de faptul că Stinxul seamănă cu un cap de dac. Sfinxul din Bucegi are aceeaşi ânălţime cu Sfinxul din Gizeh, fapt care alimentează ideea că Sfinxul nu este o creaţie a naturii sau a extratereştrilor, ci a fost sculptat de mâna omului. Se mai spune că ar reprezenta o zeitate din vremuri de mult apuse. 

Geologii sunt de acord că oamenii nu au nicio legătură cu aceste stânci şi spun că natura este responsabilă. 

Rezervaţia 12 Apostoli, una dintre cele mai frumoase destinaţii turistice din Munţii Călimani, este recomandată turiştilor interesaţi de misterele naturii. Aici natura a săpat în stâncă monumente megalitice despre care se spune că reprezentau divinăţile vremii. În accepţiuniea creştine strâncile au preluat denumirea de 12 Apostoli. În fiecare an în 29 iunie de sărbătoarea celor 12 apostoli, localnicii urcă pe munte să-i sărbătorească.

Cea mai interesantă figură de aici este cea a Moşului despre care se spune că este asemănător cu Sfinxul. Moşul ne prezintă trei feţe distince ale chipului uman. Cele trei feţe distincte sunt orientate către toate cele trei căi de acces. Dacă asemănarea cu Sfinxul este aceea că ambele formaţiuni reprezintă chipuri umane, există şi o deosebire cel puţin interesantă. Sfinxul îşi păstreaza asemănarea cu chipul uman numai când este privit dintr-o singură direcţie, Moşul nu-şi schimbă înfăţişarea umană, indiferent de unghiul din care este admirat de pe cele trei poteci care duc la el. 

Rezervaţia Creasta Cocoşului este amplasată în Munţii Gutâi, în judeţul Maramureş, la o distanţă de aproximativ 35 km de oraşul Baia Mare. Aici se poate admira Creasta Cocoşului care dă şi numele , Este practice o colină ascuţită de 200 de metri lungime care seamănă izbitor cu o creastă de cocoş. 

Zona Tigăile Mari din Munţii Ciucaş este cel mai reprezentativ ansamblu de turnuri din Munţii Carpaţi. Uimeşte atât prin înălţime, unele dintre stâncile uriaşe având chiar şi 80-100 de metri, dar şi prin lăţime, Complexul de turnuri se întinde pe un kilomtru. Zona a fost declarată arie protejată şi se află la limita dintre judeţele Braşov şi Prahova.

Legendele Munţilor Carpaţi

Mai multe mistere, rămase încă neelucidate, învăluie şi acum Carpaţii. 

Cea mai vehiculată dintre legende spune că Munţii Carpaţi sunt străbătuţi de tuneluri subterane secrete şi că unele ar avea şi sute de kilometri lungime. Ştiinţa nu a putut încă să explice dacă acestea au fost făcut de mâna omului, de forţa naturii sau chiar de extratereştrii după cum susţin amatorii de paranormal. În munţii Bucegi se spune chiar că aceste tuneluri ar fi încărcate de energie şi că au dat de-a lungul timpului ani întregi de cutremure zilnice şi insomnia generală. 

Susţinătorii teoriei spun că tunelurile secrete nu sunt dispuse haotic, ci ar avea forma unui lup cu gura deschisă 

Tot amatorii de paranormal şi energii misterioase vorbesc despre faptul că pe Vârful Omu, dar şi pe crestele Munţilor Retezat şi Ceahlău ar fi existat sanctuare dacice asemănătoare. Au fost supranumite Triungiul de Aur, datorită energiilor foarte mari descoperite în cele trei puncte.

Un alt mister al munţilor este zona Şapte Izvoare de pe Valea Ialomiţiei. 

Cercetările făcute aici în anii 80 au arătat că apa din aceste izvoare nu are niciun fel de bacterii, un fapt unic în lume. Legenda merge mai departe şi spune că apa izvoarelor provine de la un lac subteran de unde chiar Zalmozis a băut apă. Se mai spune că pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor, oamenilor de rând le era interzis să bea apă de acolo. Avea voie însă soldaţii care astfel deveneau mai puternici şi mai rezistenţi. 

O altă legendă spune că în Bucegi ar există o poartă către altă lume denumită Gură de Rai. Pe site-urile care promovează fenomenele paranormale se spune că în 1999, cercetători din Bucureşti au studiat zona şi au găsit în Bucegi o pantă de un kilometru încărcată cu energie magnetică atipică, ce poate fi adimilată cu Gura de Rai din tradiţia populară românească. Se spune că Gura de Rai este o zonă unde se crează o legătură între cer şi pământ, un fel de drum către Rai. 

Un alt mister este cel aL tezaurului secret. 

Se spune că în tunelurile din Munţii Carpaţi, generaţii la rând de domnitori au ascuns comori. 

Toţi moşteneau câteva un tezaur şi erau obligaţi să îl sporească. Nu aveau voie să se atingă de aceste bogăţii. 

Misterirosul tezaur al României nu a fost însă niciodată descoperit.

Citeste mai mult: adev.ro/pbd8cp

recette en français ici