Astazi calatorim in Ciad caci este zi de sarbatoare nationala, se sarbatoreste independenta de Franta procclamata in 1960.
Istoria Ciadului demonstrează prin gravurile de pe strânci și prin desenele rupestre că înaintea extinderii Saharei, în urma cu 7.000 de ani, aici locuiau populații preistorice. Drumurile de caravane care ajungeau în Africa, venind dinspre Marea Mediterană și de-a lungul Saharei, începând din secolul al XI-lea, au dus la întemeierea, în jurul lacului Ciad, a numeroase regate. Acestea au fost într-o continuă dezvoltare, până când puterile coloniale europene au manifestat interes față de zonele din interiorul Africii. Francezii au fost primii care au pătruns pe teritoriul Ciadului de astăzi, transformându-l în colonia lor, înca din anul 1900. Franța cucerește teritoriul în 1920 și îl include în Africa Ecuatorială Franceză. (sursa: wikipedia)
Bucătăria din Ciad este compusă, în principal, din orez și carne uscată, ținând cont de așezarea sa într-o zonă climatică deșertică. Aceasta este dominată de cereale, care este mâncarea de bază. Sunt utilizate diverse sortimente de cereale, de la mei la orz sau la cereale locale, care se fierb foarte bine, formându-se din această fiertură un fel de bile, care se servesc împreună cu anumite sosuri.
Sortimentele de sos sunt extrem de variate, de la gombo (un fel de fasole), la sosuri cu carne, cu pește uscat sau cu alte condimente. Cel mai apreciat este sosul local, numit karkandji, făcut din frunze de măcriș. Acestea sunt folosite și atunci când se servește carnea, unul dintre alimentele de bază ale bucătăriei din Ciad. Se utilizează în principal carnea de oaie sau de capră, uscată sau în saramură. Carnea de pui este considerată, în general, o mâncare specială și este destinată, în principal, bărbaților. În sudul țării, unde climatul este mai fertil, se consumă pește, fiind preferat crapul.
Curmalele joacă și ele un rol important în bucătăria locală, fiind utilizate atât la realizarea unor sosuri, cât și la realizarea unor prăjituri.
Deserturile sunt în general simple, cel mai adesea presărate cu zahăr sau susan, utilizându-se pentru prepararea lor fructe uscate sau arahide.
Băutura tradițională este ceaiul, fie cel verde (chai akhadar) , fie cel roșu (chai ahmar) . De asemenea, o băutură des întâlnită în această regiune este karkanji, care are o culoare violetă și este realizată din flori de hibiscus. De asemenea, cafeaua are un loc deosebit în cultura locală, boabele fiind prăjite și măcinate acasă. Ea capătă o aromă deosebită prin amestecul acesteia cu anumite condimente, precum cardamon sau nucșoară.(sursa: http://www.annisaa.ro/)
Iata un ceai traditional servit in Ciad, foarte bun si sanatos. Il voi reface cu placere.
Ingrediente:3 linguri de frunze de ceai verde
zahar, miere, indulcitor natural - se pune dupa gust
1 mana de frunze de menta proaspata
800 ml de apa
Mod de preparare:
Adaugati menta si indulciti dupa dorinta.
Lasati sa fiarba 3 minute.
Luati de pe foc, acoperiti si lasati sa infuzeze 30 de minute.
Filtrati si serviti cu prajituri, rahat, dulceata etc.
Bun ceai !
 |
"Omul din Chad" pare să fi umblat în poziţie verticală
Când a fost descoperit, în 2002, în Sahara, unii dintre cercetători au susţinut că este cel mai vechi craniu de hominid descoperit vreodată. Alţii afirmau că este vorba despre craniul unei creaturi mai asemănătoare cu primatele. Între timp, alte noi fosile par să confirme că avem de-a face cu unul dintre cei mai vechi dintre strămoşii noştri. Iar reconstruirea pe computer a craniului botezat Toumai indică o concluzie similară.
Craniul Toumai are aprope 7 milioane de ani. Datează din perioada în care, conform datelor genetice pe care le avem, strămoşii oamenilor şi cei ai cimpanzeilor au pornit pe ramuri de evoluţie separată.
 |
| Toumaï- Wikipedia. |
Pe de altă parte, alţi cercetători au atras atenţia că o mare parte dintre trăsăturile craniului sunt mai asemănătoare cu cele ale unei gorile.
E vorba despre un curios amestec de trăsături primitive cu unele relativ moderne.
Mărimea creierului trebuie să fi fost cam ca a unei maimuţe. Faţa, în schimb, şi mai ales dinţii, sunt mult mai asemănători cu ai hominizilor.
Pe de altă parte, craniul - aşa cum a fost găsit - este puternic deformat.
Recent, o echipă de cercetători de la universitatea din Zurich a publicat în revista Nature rezultatele reconstrucţiei pe computer a formei craniului.
 | 
Tournai pare să fi umblat în poziţie verticală
|
Reconstrucţia tridimensională realizată cu ajutorul tomografiei computerizate de înaltă rezoluţie ne arată un craniu de hominid care are deja o serie de trăsături moderne.
Cea mai interesantă descoperire se referă la poziţia în care se îmbină craniul cu coloana vertebrală - Tournai pare să fi umblat în poziţie verticală.
Care este semnificaţia acestei descoperiri? Ei bine, dacă Tournai aparţine într-adevăr hominizilor, anumite presupoziţii privind evoluţia umanităţii merită revizuite.
În primul rând cea privitoare la locul de naştere al umanităţii. Şi asta pentru că a fost descoperit la 2500 de kilometri de zona africană considerată până acum leagănul umanităţii - datorită bogăţiei de fosile de hominizi.
Craniul Tournai pare să sugereze că hominizii erau mai răspândiţi în Africa decât se credea. Şi mult mai vechi, de asemenea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu