Placinta albaneza Byrek

La 28 Noiembrie - Ziua Steagului - se sărbătoreşte proclamarea independenţei de stat a Albaniei (Ziua Naţională). Drapelul roşu cu vulturul bicefal în centru a fost adoptat de Societatea Unirea, fiind ridicat cu ocazia sărbătorilor mari Româneşti şi Albaneze încă din primul deceniu al secolului XX la sediile societăţilor culturale Albaneze sau la diferite manifestări ale acestora. Imnul Albanez este „Cântecul steagului”, text scris de poetul Albanez din România, Asdreni (Aleks Stavri Drenova), pus pe notele cântecului “Pe-al nostru steag e scris unire” al compozitorului Român Ciprian Porumbescu.

El a fost cântat prima dată la Bucureşti în anul 1907, fiind adoptat de către Albanezi în 1912 la proclamarea independenţei de stat şi a rămas ca imn până în prezent.

Albania / Shqipëria are o suprafaţă de 28748 kmp, capitala Tirana, e cu o oră diferenţă faţă de fusul orar al României şi utilizează ca monedă Leka. În prezent, în Albania sunt mai mulţi Români decât Albanezi în România. Albania are deschisă în România Ambasada în Bucureşti.

Postez o plăcintă albaneza Byrek, inspirată de specialitatea turcească Börek.
O reteta adaptata pentru că nu am folosit foile specifice, yufka, ci foi de brick iar ca umplutura am facut o varianta amestecata cartofi, dovlecel si carne.

Ingrediente : pour 6 personnes

- 8 foi de placinta sau de brick
- 500 gr cartofi

 - 400 gr carne tocata porc+vita
- 1 ceapa
- 1 catel de usturoi
- 2 rosii
- 1 dovlecel
- 1 ardei rosu
- 1 lingurita de paprika
- 2 linguri ulei de masline
- sare, piper, cimbru
- verdeata

Mini Ștrudel "cosiță" cu ananas

Ananasul (Ananas comosus) este un fruct comestibil cărnos, cu gust dulce-acrișor și foarte aromat.
A fost descoperit în sudul Braziliei și al Paraguayului. Băștinașii îl numeau “nana”, adică “fructul delicios, parfumat”. A fost adus în Europa de Cristofor Columb și cultivat în sere începând cu anul 1720.

Ingrediente:
- 1 aluat foietaj
- 1 ananas proaspat
- 3 linguri de zahăr brun
- 1 lingura zahar
- 30 g unt
- scorțișoară, zahăr pudră

Paine lipie bosniaca - Lepinja / Somun

Bosnia și Herțegovina, stat situat în Europa de sud-est, sărbătorește la 25 noiembrie ziua națională. Statul cu o suprafață de 51.129 km pătrați se învecinează cu Muntenegru, Serbia, Croația și are ieșire la Marea Adriatică.
Țara este patria a trei etnii constituente: bosniacii, sârbii și croații. Alți locuitori aparținând altor grupuri etnice nu au statutul de „constituenți”. Un cetățean al Bosniei și Herțegovinei, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac.
Capitala este la Sarajevo, care este de asemenea și cel mai mare oraș.
Bosnia și Herzegovina a fost una din cele 6 republici ale Iugoslaviei.
Denumirea „Bosnia” vine de la așezarea geografică a regiunii prin care trece râul Bosna. „Herțegovina” a fost în trecut un ducat austriac („Herzog” însemnând „duce” în limba germană). Teritoriile au fost unite administrativ după ce Bosnia a fost ocupată de Imperiul Otoman în 1463, iar Herțegovina 20 de ani mai târziu.

Bucătăria bosniacă utilizează multiple condimente, în cantități moderate. Majoritatea felurilor de mâncare sunt ușoare, gătite în multă apă; sosurile constau în principal din sucurile naturale ale legumelor. Ingredientele tipice sunt tomatele, cartofii, ceapa, usturoiul, ardeii grași, castraveții, morcovii, varza, ciupercile, spanacul, dovleceii, fasolea uscată sau proaspătă, prunele, laptele, ardeiul iute și smântâna. Bucătăria bosniacă este influențată atât de cea occidentală cât și de cea orientală. Ca urmare a dominației turcești de aproape 500 de ani, mâncarea bosniacă este strâns apropiată de cea turcească, grecească și a altor culturi culinare otomane și mediteraneene. Datorită anilor de dominație austriacă, au apărut și câteva influențe central-europene.

Câteva specialități locale sunt: painea lepinja sau somun, ćevapi-mititeii nostrii, burek, dolma, sarmalele, pilaful, gulașul, ajvar și diferite dulciuri orientale. Vinurile locale provin din Herțegovina, unde clima este potrivită viticulturii.

(surse : agerpres, wikipedia)

Ingrediente: 

3 cani de faina
1 lingurita. zahăr
1 lingurita. sare
2-3 linguri de lapte
1 cană de apă caldă
1 mic plic de drojdie uscată

Victoria Sponge Cake cu struguri si fistic

Va propun o reteta de toamna cu struguri si fistic ......o adaptare a celebrei retete engleze Victoria

 Sponge Cake.

Acest tort a fost denumit dupa Regina Victoria a Angliei (1819 - 1901). Pentru ca pranzul se servea de obicei la amiaza, reginei i se facea adesea foame pe la ora patru dupa-amiaza. De aceea se servea ceaiul impreuna cu prajiturele si sandvisuri cu paine si unt, bomboane asortate.

Pentru ca era o fire pragmatica, legenda spune ca regina a considerat ca este o prea mare bataie de cap sa se serveasca atat de multe feluri de prajituri, care necesita mult timp de preparare, si ca ar fi mai bine sa existe o singura prajitura care sa le imbine pe toate. Astfel ca a aparut Tortul Reginei Victoria, ramas celebru pana in zilele noastre. Prajitura mai este cunoscuta si sub denumirea de Sandvisul Victoria.
Istoria regala a prajiturii nu se termina aici, Tortul Reginei a fost readus in atentie de catre Printesa Diana, care aprecia foarte mult aceasta prajitura simpla si delicioasa.

Tortul Reginei este simplu de facut, cu un blat de chec si o crema usoara plus gem de capsune.
(sursa:gustos.ro)

Iata varianta mea: doua straturi de chec cu fistic, acoperite de o crema de vanilie cremoasa si de struguri proaspeti.

Pentru chec:
4 oua
150 gr zahar
100 gr faina
50 g faina de fistic (cadou de la o prietena care a fost in vacanta in Sicilia)
50 g amidon (Maizena)
8-9 linguri de apa clocotita
1 lingura de ulei



Pentru crema:

500 ml de lapte
3 galbenusuri de ou
esenta vanilie
40 g amidon (Maizena)
80 g de zahăr pudră
200 g unt la temperatura camerei
struguri albi si rosii, 50 gr fistic prajit, zahar pudra

Briosa "Chinois" cu crema de alune

Briosa "Chinois" = un aluat de brioșa umplut cu crema de patiserie.

Este originar din Germania, unde este numit Schneckenkuchen însemnând " plăcintă melc ".

Într-adevăr, forma sa este compusă din spirale amintind coaja de melc . 

Unul dintre primii importatori francezi nu vorbea deloc germană,.

Când a fost livrat de catre furnizorul german si având în vedere dificultatea  de a pronunța numele acestei prajituri, importatorul a răspuns : " În orice caz, pentru mine este chinez " .

De atunci termenul chinez= chinois s-a pastrat ca denumire a acestei briose.

Eu va propun o varianta de chinois cu crema de alune.

Ingrediente:
Aluat:
- 350 gr făină
- 40 gr zahăr
- 1 pliculet de drojdie uscata
- 13 cl de lapte cald
- 80 gr unt moale
- 1 ou
- 1 pachetel de zahăr vanilat
- 1 vârf de cuțit de sare