Raclette sau racleta/racletă este denumirea generică pentru tipurile de brânză semi-tari, produse din lapte de vacă nepasteurizat.
Cu un gust de unt și o textură fermă, brânzeturile raclette sunt denumite după modul în care se consumă
Raclette, de la verbul racler – a răzui, în franceză, desemnează instrumentul tradițional în care sunt încalzite felii groase de brânză până încep să se topească. Brânza care începe să se topească se răzuiește de pe felia pusă la încălzit și se pune pe farfurie unde este amestecată cu cartofi copți, ceapă, castraveciori murați, uneori și cu bucăți de friptură.
Va propun o varianta pizza. Practic daca nu aveti grill-ul electric cu tăvițe speciale pentru raclette .
- 250 gr făină
- 1 pachetel mic de drojdie uscata
- 3 linguri de ulei de masline
- 1 linguriță de sare
Alte ingrediente : 8 felii de branza raclette, 4 felii de jambon de Savoie, 3 cartofi, 125g bacon taiat bucatele, 2 cepe, 1 catel de usturoi, 3 linguri de smantana, cimbru uscat, sare, piper
Mod de preparare:
Lasam sa-si dubleze volumul .
In bolul Kitchenaid punem faina, maiaua, sarea - amestecati la viteza 2. Adaugam trepat apa calda.
La final adaugam uleiul si amestecam cca 10-15 minute- la viteza 3-4.
Acoperiti cu un prosop si lasati la dospit 2 -3 ore într-un loc cald.
Dacă nu aveți un robot Kitchenaid:
Adaugati trepat apa calda. La final adaugam uleiul si framantam cca 10-15 minute.
Acoperiti cu un prosop si lasati la dospit 2 -3 ore într-un loc cald.
Se prajeste baconul fara sa punem grasime, adaugam ceapa si usturoiul si coloram.
Adăugați smantana, un pic de sare și piper, gatiti la foc mic 2-3 minute. Rezervati.
Puneti deasupra feliile de branza raclette si presaram cimbru uscat.
Dati la cuptorul cald la 200°c timp de 20-30 de minute.
Pofta Buna !!!
Si pentru ca este o reteta munteneasca, va povestesc o legenda foate frumoasa legata de muntele Hovârla si râul Prut.
Intr-un sătuc de munteni trăia un băiat pe care îl chema Prut. Acesta mergea în pădure să aducă lemne. Într-o seară munci cu atât spor încât nu își dădu seama când se lăsă întunericul. Așa că hotărî să rămână să doarmă în munți.
În somnul său visă o fată frumoasă toată îmbrăcată în verde ce se apropia de el cântându-i.
Băiatul și-a întins mâna înspre ea, dar fata dispăru imediat iar el se trezi. Tot ce găsi era o panglică verde legată de o creangă. Băiatul simți că se indrăgosti de fata în verde, așa că decise să o găsească.
Astfel încât, pe măsură ce seara se apropia, Prut se ascunse sub pinul cel înalt dar fără să adoarmă. O dată cu venirea nopții, sosi și fata îmbrăcată în verde. Băiatul sări deodată și o luă în brațe și o întrebă cum o cheamă. La început, fata era speriată, dar apoi zâmbi și răspunse: Hoverla.
Astfel încât, pe măsură ce seara se apropia, Prut se ascunse sub pinul cel înalt dar fără să adoarmă. O dată cu venirea nopții, sosi și fata îmbrăcată în verde. Băiatul sări deodată și o luă în brațe și o întrebă cum o cheamă. La început, fata era speriată, dar apoi zâmbi și răspunse: Hoverla.
Din acea seară, Prut nu mai fu niciodată văzut de săteni. Trăia în munți cu Hoverla, împlinindu-și dragostea.
Totuși, Hoverla era fiica muntelui Tsar și astfel nu îi era permis să coboare dintre munți printre muritori. Când tatăl ei a aflat de dragostea sa pentru Prut, a blestemat-o.
Totuși, Hoverla era fiica muntelui Tsar și astfel nu îi era permis să coboare dintre munți printre muritori. Când tatăl ei a aflat de dragostea sa pentru Prut, a blestemat-o.
Hoverla simțea că nu poate să trăiască fără dragostea sa așa că s-a aruncat de pe o prăpastie înaltă. Imediat s-a ridicat teroarea și a distrus tot ce era în cale.
Dimineața următoare, când soarele a răsărit, în locul văii apăru un munte uriaș. Pentru multă vreme Prut a plâns-o pe Hoverla. A fugit în munți și nu s-a mai întors niciodată.
Dimineața următoare, când soarele a răsărit, în locul văii apăru un munte uriaș. Pentru multă vreme Prut a plâns-o pe Hoverla. A fugit în munți și nu s-a mai întors niciodată.
De atunci, un râu a început să curgă, făcându-și loc printre stânci.
Și oamenii au numit râul Prut, iar muntele Hoverla.
Și oamenii au numit râul Prut, iar muntele Hoverla.
Vârful Hovârla, de 2.061 m, este cel mai înalt pisc al Munților Maramureșului și cel mai înalt punct de pe teritoriul Ucrainei.
Muntele face parte din subunitatea numită Masivul Cernahora (în așa-numiții Carpați Păduroși).
Prutul este un râu lung de 953 km, ce izvorăște în apropiere de muntele Hoverla din Carpații Păduroși din Ucraina, de unde curge spre est, mare parte din curs fiind apoi pe direcția sud-est. Se varsă în Dunăre lângă Reni, la est de orașul Galați. Formează granița României cu Republica Moldova și parțial cu Ucraina.
(surse: wikipedia, http://povestipescaresti.ro/, http://www.cevabun.ro/)
imprimati print |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu